De ce a lansat Federația Rusă în 24 februarie 2022 operațiunea militară în Ucraina? (partea V)

Resorturile războiului economic dintre Occidentul Colectiv și Rusia

17:27, 14 iulie 2022 | | 158 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

de Calistrat Atudorei

Am examinat în prima parte a acestei serii motivațiile strategice, în a doua parte rațiunile politice, în a treia parte pe cele operaționale și în a patra parte pe cele care țin de istoria recentă. Să analizăm în această ultimă parte confruntarea de putere dintre Rusia și Occident pe plan economic și social.

Retorica vestică susține că actualele tensiuni militare ce pun față în față Rusia și Ucraina ar proveni din tendințele expansioniste și agresive ale Federației Ruse, care ar fi lansat o invazie brutală și nejustificată asupra unei țări pașnică și democratică. Iar în această tragică situație, cauzată doar de Rusia (și în special de președintele Vladimir Putin), toate țările occidentale, animate de altruism și solidaritate, sprijină cu mari sacrificii suveranitatea și democrația țării-victimă, Ucraina. Politicienii și mass-media din zona euro-atlantică ne asigură sistematic că Federația Rusă ar urma să fie, pe termen lung, ruinată economic pentru că în urma sancțiunilor de pedepsire pentru comportamentul său „agresiv” ar fi ajuns acum să fie izolată de restul lumii civilizate, care reprezintă sursa principală a prosperității și păcii mondiale. „Lumea civilizată” ar fi, conform erudiților occidentali, cea axată pe sistemul democrației liberale și pe mecanismele financiar-bancare fondate în 1944 de Acordul Bretton Woods.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, această idee a îngenunchierii Rusiei prin ruperea sa de „axul lumii” nu este altceva decât o imagine naivă de propagandă occidentală. Federația Rusă este de fapt integrată, sau colaborează strâns, cu alianțe economice internaționale care au ajuns să contrabalanseze cu succes ordinea liberală. Între acestea se disting ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), Organizația de Cooperare din Shanghai, Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau BRICS.

Ca o succintă referire la cea din urmă organizație menționată, BRICS, este de remarcat că statele membre deja cumulează 40% din populația lumii, 25% din economia globală, 18% din comerțul mondial și contribuie cu peste 50% la creșterea economică mondială. Iar toți indicatorii economici ai țărilor BRICS sunt în creștere fermă. La Summitul din 23-24 iunie 2022 al țărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) au fost invitate să se alăture organizației mai mult de zece alte state: Algeria, Argentina, Egipt, Indonezia, Iran, Kazahstan, Senegal, Uzbekistan, Cambodgia, Etiopia, Fiji, Malaezia și Thailanda. La mijlocul lui iulie 2022 oficialii din Turcia și Arabia Saudită au declarat că și statele lor doresc să se fie incluse în organizație. Este mai mult decât probabil că majoritatea acestor noi state vor adera, ceea ce va face din BRICS o și mai puternică organizație care nu se aliniază ordinii liberale conduse de SUA.

Ceea ce se poate vedea deja cu ochiul liber este că expansiunea economică a zonei Asia-Pacific este fulminantă! Procesul de de-dolarizare (adică de tranzacționare în alte monede decât dolarul american și chiar de evitare a euro) a căpătat amploare. Este absolut clar că economia liberală pierde masiv și galopant terenul în fața economiei asiatice, iar vesticii știu asta.

Ceea ce se petrece în realitate este că asistăm la un conflict pe toate planurile (militar, economic, politic, propagandistic și chiar spiritual) între Ordinea Liberală care se dorea unipolară și ordinea emergentă a statelor care nu se aliniază globalismului și care doresc o Ordine Multipolară.

În acest context concurențial este evident că dacă Rusia ar fi învinsă, ar urma să fie atacată imediat, în aceeași manieră, China. Să observăm însă că balanța de putere este mult mai complexă pentru că alături de China și Rusia se poziționează explicit sau implicit multe alte state. Să menționăm aici India, Pakistanul, Iran, Brazilia, Argentina, Venezuela, Cuba, Indonezia, Coreea de Nord, dar și multe altele care încă se feresc să o spună pe față. Este semnificativ că dintre primele 100 cele mai puternice state ale lumii, peste 60 dintre ele au refuzat să aplice (așa cum dictase SUA) sancțiuni economice Rusiei. Și dacă ar fi să ducem mai departe proiecția imaginativă a unei confruntări extinse, deducem cu ușurință că un conflict economic dintre Occident și China ar fi cu mult mai devastator pentru ordinea liberală decât cel cu Rusia. Aceasta pentru că China este deja practic omniprezentă în relațiile economice de importanță vitală ale majorității statelor lumii.

Economia liberală este în colaps

Renumitul analist american Martin Armstrong, specializat în domeniul financiar și în cel geopolitic, consideră că unul dintre principalele motive reale ale conflictului din Ucraina este intenția Occidentului de a recalibra sistemul economic și financiar global, aflat în prezent într-o stare catastrofală. Recalibrarea ar implica „Marea Resetare”, anunțată cu mare pompă de Forumul Economic Mondial de la Davos ca fiind o evoluție firească a sistemelor sociale.

Situația de facto în lumea vestică este, explică Armstrong, aceea că după cel de-al Doilea Război Mondial guvernele liberal-capitaliste au contractat în fiecare an datorii uriașe. S-a ajuns acum la stadiul că a fost deja depășit pragul critic ce ar mai fi permis rambursarea datoriilor. Întrucât plata datoriilor a devenit imposibilă, statele funcționează în pierdere, iar ceea ce este și mai grav este că tendințele dezastruoase din punct de vedere financiar-bancar și economic se accentuează. Datoria guvernamentală globală era în luna mai a anului 2022 de 71,6 trilioane de dolari, dintre care 30 de trilioane reprezentau, conform US Debt Clock, doar datoria guvernamentală a SUA.  Aceste datorii astronomice cresc în mod exponențial. Să observăm că tot acest parcurs a fost indus de băncile centrale ale statelor, care, desigur, au fost și sunt coordonate la nivel internațional de Banca Mondială, FMI și BIS (Banca Reglementelor Internaționale). Politica lor monetară a condus la o uriașă inflație, fără a genera o creștere economică stabilă. Cu alte cuvinte, un factor major de creștere economică au fost împrumuturile, care acum prin datoriile ce trebuie plătite, conduc statele la faliment.

În ceea ce privește inflația explozivă din lumea liberală, aceasta se datorează tipăririi masive de dolari fără acoperire în valori reale. Aceste hârtii (prin care bancherii din Vest obțin brusc și ilegal putere de cumpărare și influență) sunt aruncate pe piață de către instituțiile financiare bancare transnaționale, instituții pe care nu le poate trage la răspundere nicio organizație internațională. Este semnificativ că în ultimii doi ani, conform informațiilor publicate de Agenția News.ru, Statele Unite au tipărit 5,9 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 38% la sută din masa monetară aflată în circulație la nivel mondial și cam la fel de mulți dolari câți au fost tipăriți în ultimii 40 de ani. Pentru ce a fost nevoie să fie pompate în mod artificial aceste sume colosale pe piață? Evident, pentru a acoperi propaganda din timpul „pandemiei” (în realitate o gigantică operațiune sub steag fals) și de asemenea pentru a susține campania de înarmare masivă, fără precedent în vreo altă țară, a Ucrainei.

Tipărirea în neștire de bani nu mai poate fi o soluție pe termen lung. Chiar și datele oficiale preluate din SUA admit că inflația a atins cote record, mai mari ca oricând în ultimii 40 de ani. Există însă cineva pe care oficialii occidentali dau într-una vina: Putin, care desfășoară „războiul său de agresiune” în Ucraina! Retorica vestică este că „toate țările lumii ajută Ucraina și de aceea suntem în criză”. Iată ce simplu este să explici totul! În realitate, lumea liberală nu recunoaște că politica monetară a băncilor și guvernelor a fost de la început complet vicioasă și a generat o inflație catastrofală pe plan global.

Dinamica războiului economic dintre Occidentul Colectiv și Federația Rusă

Imediat după ce președintele Vladimir Putin a ordonat începerea operațiunii militare speciale în Ucraina, alianța statelor liberale conduse de SUA a luat măsuri fără precedent de sancționare a Rusiei. Aceste măsuri (care denotă declararea unui veritabil război economic) au inclus înghețarea rezervelor valutare din străinătate ale Rusiei, eliminarea multor bănci ruse din sistemul de plăți SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) și blocarea exporturilor-cheie ale Vestului către Federația Rusă (cum ar fi componente de înaltă tehnologie și microcipuri). Toate acestea au avut scopul explicit de a paraliza economia rusă.

Ca să avem o imagine mai concretă, este util să știm că, potrivit Agenției France Press, Statele Unite, Australia, Franța, Canada, Germania, Japonia, Italia, Marea Britanie și Comisia Europeană au înghețat peste 330 de miliarde de dolari în resurse financiare deținute de elita Rusiei și de banca centrală a Rusiei ca rezerve valutare în străinătate. Cu alte cuvinte, Rusia nu și-a mai putut retrage sau folosi banii săi proprii depuși în băncile vestice! Aceasta este o încălcare flagrantă a prevederilor contractuale cu respectivele bănci, dar în același timp, reprezintă o modalitate curentă aplicată de hegemonia liberală pentru a controla țările atrase în sistemul globalist. În primele săptămâni ale conflictului, ca efect al sancțiunilor, valoarea rublei a scăzut, iar companiile multinaționale care colaborau cu Moscova s-au retras. Perspectivele apăreau ca destul de sumbre pentru Rusia.

Cu toate acestea, fiind supusă în ultimii opt ani (2014-2022) la mai mult de 11.000 de sancțiuni din partea Vestului (ajungând astfel să fie țara cea mai sancționată din lume), Federația Rusă și-a restructurat complet politicile și relațiile economice. Să ținem cont că Rusia este al treilea producător mondial de petrol din lume, al doilea producător de gaze naturale și printre primii cinci producători de oțel, nichel și aluminiu. Rusia a devenit complet autonomă în absolut toate produsele de care economia sa avea nevoie, inclusiv în industria alimentară. A devenit chiar un exportator major pe piața de cereale, mai ales către țările BRICS, și acoperă aproape 20% din comerțul global cu cereale.

Pentru a se proteja împotriva atacurilor economice din Occident, Moscova a construit o strategie economică numită „Fortăreața Rusia” ce a inclus inițierea Sistemului de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS, System for Transfer of Financial Messages), ca alternativă la SWIFT. De asemenea, Rusia s-a orientat încă de mulți ani spre o de-dolarizare a relațiilor sale comerciale, adică să nu mai facă tranzacții în dolari și euro, ci în ruble, yuani sau aur. Este vizată și crearea unei noi monede de rezervă internațională, pe o platformă a statelor membre în BRICS. Autoritățile ruse au crescut exporturile de petrol către țările asiatice, în special către China și India. Potrivit Bloomberg, Alexander Dyukov, director executiv al Gazprom Neft, a declarat că dacă la începutul anului 2022 aproximativ două treimi din petrolul rusesc era exportat către țările Uniunii Europene, în prezent raportul exportului a trecut la 50% către țările asiatice. Pe aceeași linie a reorientării relațiilor economice, Rusiei a început să îi meargă chiar mult mai bine după schimbarea macazului de la colaborarea cu statele liberale la cooperarea mult mai intensivă cu statele din Asia, Africa, America de Sud și America Latină. Conform datelor Bloomberg, până în aprilie 2022 profiturile Rusiei aduse de noile sale relații comerciale au crescut cu 38% față de perioada similară a anului precedent, respectiv cu 45 de miliarde de dolari.

În aprilie 2022 veniturile obținute de Rusia din vânzările de gaz și petrol au atins valori record față de anii anteriori, ceea ce marca o creștere economică evidentă, survenită, culmea, tocmai pe fondul celor mai acerbe sancțiuni aplicate Rusiei! Astfel, conform datelor publice oferite de Institutul german pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP Berlin) în aprilie 2022 Federația Rusă înregistra o creștere de 600 de miliarde de ruble din vânzările de gaz și petrol, adică o creștere de 30% față de luna precedentă. Janis Kluge, directorul Departamentului pentru Europa și Asia al SWP anunța că „După primele patru luni ale anului, bugetul federal al Rusiei a încasat deja 50% din veniturile din petrol și gaze planificate pentru 2022.”

În mai 2022 experții economici de la Bloomberg confirmau știrea dată de SWP și anunța pe baza unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) că încă din luna mai Federația Rusă și-a mărit cu 50% veniturile obținute din vânzarea petrolului față de perioada similară a anului trecut și că în fiecare lună Moscova câștigă aproximativ 20 de miliarde de dolari din vânzarea de petrol, ceea ce anulează efectul sancțiunilor impuse de Vestul Colectiv.

Și Washington Post a admis că în pofida sancțiunilor, efectul asupra Rusiei pare să fie mai degrabă invers decât cel scontat de liderii occidentali. După primele 100 de zile de la începerea operațiunii militare în Ucraina, conform unui raport al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au crescut la aproape 100 de miliarde de euro. Cele mai mari vânzări au fost către China (în valoare de 13 miliarde de dolari), dar la mică distanță s-a plasat Germania, care a cumpărat resurse naturale rusești în valoare de 12,6 miliarde de dolari. Franța a fost țara care a cumpărat cel mai mult gaz natural lichefiat din Rusia, iar Germania a cumpărat cel mai mult gaz natural livrat prin conducte. La rândul său, Japonia (aliată a SUA) a fost țara care a importat cel mai mult cărbune din Rusia. Constatăm așadar că toate aceste mari puteri reprezentative ale economiei liberale sunt pur și simplu dependente de resursele naturale „ale lui Putin” și sunt foarte departe de un stadiu al independenței energetice.

În acest context trebuie subliniat că sancționând economic și politic Rusia, Europa se joacă foarte riscant cu focul. Liderii liberali au crezut, se pare, că vor distruge economia Rusiei și că vor precipita o schimbare de regim la Moscova, dar strategia nu le-a reușit. Iar acum ei par să uite că economia Uniunii Europene a fost realmente construită pe baza folosirii resurselor energetice ieftine din Rusia. Liderul UE, Germania, a fost dependent energetic în 2021 de gazul din Rusia în proporție de 51%. Ce ar face marile industrii din Germania fără combustibil? Ce va face guvernul Germaniei dacă nu va mai putea furniza căldură cetățenilor, care vor începe astfel să pună la îndoială politica sancțiunilor fără limită aplicată Rusiei? În 11 iulie 2022, odată cu oprirea temporară a livrării de gaz din Rusia către Germania prin conducta Nord Stream 1, Vestul a fost cuprins de îngrijorare în privința faptului că Rusia ar putea stopa definitiv livrarea de gazele naturale în Europa. În opinia redactorilor de la CNN, acesta ar fi „un scenariu de coșmar, care ar arunca economia întregii regiuni (adică a întregii UE, n.n) într-o recesiune profundă”.

Înlocuirea aprovizionării Europei cu gaze naturale aduse din Rusia este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar opțiunea ridicării bruște a prețurilor ar avea un efect dramatic asupra populației. Soluția propusă de liderii americani a fost înlocuirea gazului rusesc cu gazul lichefiat adus din SUA, peste ocean, cu vapoarele pentru a fi apoi depozitat în mari recipiente care încă nu există.

Este necesar să observăm că din perspectivă geopolitică, pentru vulturii războinici din Washington a fost esențial să întrerupă colaborarea economică dintre Rusia și Germania pentru a nu scoate SUA de pe locul 1 al priorităților politice și economice. O colaborare fructuoasă dintre Rusia și Germania ar fi remodelat Europa și ar fi erodat supremația Americii. Iar această colaborare tocmai urma să ia un parcurs extrem de favorabil prin punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream II. Conducta era deja gata, ajunsă în stadiul de „la cheie”. De altfel, construcția conductei a fost plătită de Germania, fiind în principiu un proiect german. Fără gazul rusesc economia Germaniei se prăbușește realmente și odată cu ea și economia întregii Uniuni Europene. Dar pentru SUA niciun cost de distrugere a Rusiei nu este prea mic, indiferent care ar fi „victimele colaterale”. Foarte „generoasă”, SUA oferă alternativa de a aduce cu vapoarele gaz natural lichefiat (LNG) extras prin fracturare hidraulică (un procedeu extrem de nociv) din solul Americii, la un preț mult mai mare decât gazul deja pregătit și ieftin al Rusiei. În toată această ecuație Ucraina a avut în special rolul de a provoca Rusia, de a „băga bățul prin gard” pentru a genera un conflict cât mai extins.

Mai mult decât atât, veniturile Rusiei au crescut și mai mult după ce în mai 2022 Moscova a luat decizia de a-și vinde resursele naturale statelor occidentale doar cu plata în ruble, nu în dolari sau euro, așa cum a fost până atunci. După cum consemnează și Washington Post, marile companii europene, dependente de gazul și petrolul rusesc, nu au avut altă opțiune decât să accepte.

Pentru a mai salva aparențele și a nu duce în derizoriu ideea sancțiunilor împotriva Rusiei, guvernele marilor puteri europene au luat decizia de a aplica și o mică stratagemă. Aceasta constă în a cumpăra totuși, în pofida sancțiunilor aplicate, petrol și gaze din Rusia. În pofida faptului că este „corect politic” să susții că „Rusia trebuie sancționată pentru că a invadat nejustificat Ucraina” (afirmație care conține o mare minciună în chestiunea justificării), ei bine, aceste state continuă totuși să facă afaceri cu Rusia pe ușa din dos. Mai exact, se afirmă că se amestecă petrolul rusesc cu petrol din Latvia și dacă petrolul rusesc este sub 50% (poate fi de exemplu 49,9%), atunci amestecul rezultat NU mai este petrol rusesc! Se poate amesteca apoi cantitatea obținută cu o altă cantitate de petrol rusesc și se obține prin aceeași metodă un nou amestec care de asemenea NU mai poate fi considerat petrol rusesc. Așa cum anunță de exemplu Bloomeberg sau The Times, se pare că afacerile de acest gen prosperă și s-au generalizat și astfel toată lumea este fericită: și țările liberale și Rusia și legislatorii euroatlantici. Iar propaganda vestică îi dă înainte de ochii lumii cu lozinca sancțiunilor aplicate Rusiei. Compromisul este acceptat pentru că fără resursele naturale din Rusia economia liberală se prăbușește complet în maxim o lună.

Datele financiare calculate de experții Consiliului Atlantic după primele 100 de zile ale conflictului ruso-ucrainean arată că economia Federației Ruse a înregistrat un excedent comercial record, de aproape 40 de miliarde de dolari. Aceste venituri au fost direcționate spre susținerea economiei și a forțelor armate, ceea ce a compensat în mare măsură efectele negative ale sancțiunilor vestice.

În tot acest context de neașteptată creștere economică a Rusiei exact atunci când se află sub cel mai intens tir al sancțiunilor occidentale, nu este lipsit de semnificație să observăm că, în paralel, deficitul comercial al SUA a urcat la valori record. Deficitul comercial este unul dintre cei mai importanți indicatori economici și se referă la situația când o țară importă mai multe bunuri și servicii decât este capabilă să vândă (să exporte) în străinătate. Wall Street Journal anunța în mai 2022 că datorită inflației, dezechilibrelor de ofertă și a cererii puternice de bunuri importate, deficitul comercial al SUA a ajuns în mai 2022 la aproape 110 miliarde de dolari.

Ca efect al acestui complex de factori, moneda rusească (rubla) a urcat la sfârșitul lunii iunie 2022, potrivit Reuters, la un nivel maxim record în ultimii șapte ani în raport cu dolarul. Astfel, conform datelor furnizate de platforma Global Foreign Exchange Rates, rubla a devenit în mod complet surprinzător cea mai performantă monedă din lume pentru anul 2022.

Într-o declarația făcută la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ce a avut loc în iunie 2022, președintele Putin afirma că inițiativa economică occidentală lansată împotriva Rusiei este sortită eșecului pentru că sancțiunile economice impuse sunt cu două tăișuri: se vor întoarce către cei care le-au aplicat. Putin estima că demersurile de sancționare a Rusiei vor costa UE, în mod paradoxal, peste 400 de miliarde de dolari.

Este deja evident că Sistemul liberal globalist se prăbușește în mod accelerat. Rusia și China și-au pregătit de ani de zile ieșirea din Sistemul Globalist și au creat un sistem financiar, bancar și economic alternativ, care nu se aliniază conducerii liberale care încă se vrea unipolară.

Cum încearcă globaliștii să își mențină supremația?

Soluția pe care o promovează liderii occidentali în fața iminentei dezintegrări a liberalismului bazat pe fiat money și înrobirea statelor este „Marea Resetare”, adică Dictatura Mondială obținută prin digitalizare, restricții, „pandemii”, ideologii de corectitudine politică, până la războaie provocate cu rol de reconfigurare a Sistemului. Noua deviză a Vestului este „Build Back Better” (Construiește din nou, mai bine). Fiind conștienți că Vechiul Sistem este oricum în colaps, globaliștii urmăresc să atribuie cauzele năruirii sistemului lor unor „țapi ispășitori”, între care pe primele locuri au plasat „statele revizioniste și autocratice” Rusia și China.

Din perspectiva Sistemului Globalist-liberalist situația trebuie „rezolvată” cât mai rapid deoarece dacă se ajunge la incapacitate de plată oamenii se vor întoarce împotriva guvernelor și le vor răsturna plini de furie. Cât încă nu sunt zombificați, lipsa de bani ar putea rămâne singurul argument care să motiveze spre mobilizare mulțimile. Exponenții Forumului Economic de la Davos și cei ai Organizației Mondiale a Sănătății lucrează mână în mână, tot mai pe față, pentru a instaura un Guvern Mondial. Consilierul lui Klaus Schwab, Yuval Harari, este o portavoce a lor, încercând să ne sădească în mintea colectivă ideea că ar trebui să renunțăm la concepte „stupide” cum ar fi „liberul arbitru” sau „suflet”. Planul globalist ar fi ca toată lumea să renunțe la tot și să accepte „fericită” o viață cu cip sub piele, cu nenumărate doze de vaccin, cu identitate digitală și cu bani virtuali oferiți de Sistem cu condiția obedienței totale.

Problema globaliștilor este că toată această nebunie pe care ei o visează demult ca urmând să devină „Noua Ordine Mondială” nu va apuca să se materializeze tocmai pentru că au început să se ridice noi centre de putere, care nu acceptă această ideologie bolnavă. Cei care trăim în spațiul euroatlantic suntem atât de mult supuși psihozei colective încât ne este și teamă să mai admitem public că Federația Rusă reprezintă ultimul bastion de normalitate al lumii. Dar este cazul să ne trezim din hipnoza colectivă care ne-a fost indusă și să recunoaștem că Rusia a rămas țara cea mai creștină din lume, care solicită menționarea obligatorie a lui Dumnezeu în Constituție. Propagarea agresivă a ideologiei LGBT nu este permisă pe teritoriul Federației Ruse, iar adepții unor uneltitori de genul lui George Soroș sunt arestați instantaneu dacă pun piciorul pe-acolo. Fără îndoială, regimul lui Putin este autoritar, dar este o autoritate menită să păstreze o opoziție față de globalism.

Suntem într-un punct major de răscruce privind ordinea internațională. Depinde foarte mult de fiecare dintre noi ce fel de idei promovăm. Nu am urmărit prin această serie de articole să delimităm lucrurile în bune și rele, ci doar să aducem lumină asupra unor puncte de vedere pe care retorica occidentală nu le ia în considerare și adeseori chiar le elimină din spațiul public. Credem că oferind accesul la mai multe puncte de vedere, avem mult mai ușor posibilitatea să decidem ce cale să urmăm.

Facebook Comments
Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , , , , ,