De ce a lansat Federația Rusă în 24 februarie 2022 operațiunea militară în Ucraina? (partea II)

09:36, 20 mai 2022 | | 271 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

de Marvin Atudorei

Vă prezentăm în continuarea articolului precedent și alte elemente-reper care completează tabloul motivațiilor pentru care Kremlinul a decis că trebuie să pună piciorul în prag față de o situație care a ajuns să escaladeze inacceptabil la 31 de ani după destrămarea URSS.

Demilitarizarea și denazificarea

Acestea au fost din start cele două obiective menționate de Federația Rusă ca motivații principale ale operațiunii militare speciale în Ucraina. Cele două obiective se raportau în special la zona Donbass (din estul Ucrainei), unde patru milioane de etnici ruși au suferit timp de opt ani (din 2014) abuzuri greu de imaginat din partea autorităților de la Kiev. Am arătat în Sfârșitul Pax Americana că Statele Unite au început să înarmeze Ucraina încă din anii 1990, imediat după destrămarea Uniunii Sovietice. Chiar dacă Ucraina nu era (și nu este nici acum) membră NATO, aceasta nu a împiedicat coaliția globalistă să înarmeze masiv această țară și să își trimită mii de mercenari în batalioanele neo-naziste din Ucraina. Au fost livrate arme, a fost organizată lovitura de stat din februarie 2014 (operațiune asupra căreia voi reveni), au fost alocate fonduri substanțiale de miliarde de dolari. Să ne amintim că Victoria Nuland, secretar al Apărării Statelor Unite, afirma în 2013 că SUA a oferit Ucrainei cinci miliarde de dolari „pentru a sprijini democrația” și pentru a configura Ucrainei „viitorul pe care îl merită”, în viziunea Americii, desigur.

Am văzut în primul articol al acestei serii cu câtă nonșalanță relata George Friedman (fondatorul agenției de intelligence Stratfor) că generalul Ben Hodges, comandat al Armatei Statelor Unite din Europa, a decorat în 2015 militarii din Ucraina arătând astfel că trupele ucrainene fac parte din „armata sa” (comandată de el). Iar anul acesta secretarul adjunct al NATO, românul nostru Mircea Geoană, a făcut o declarație publică în care a afirmat că „Armata ucraineană este o armată de tip NATO”. El a ținut să sublinieze și de ce a afirmat asta, și anume „pentru că i-am antrenat timp de ani de zile”, deci cu mult înainte de 24 februarie 2022, când a început conflictul ruso-ucrainean. Un conflict cu privire la care coaliția vestică susține că nu exista niciun motiv de nemulțumire pentru Rusia și că prin urmare aceasta ar fi pornit invazia într-un mod „neprovocat”. Totuși, oare nu cumva faptul că NATO antrena militarii din Ucraina împotriva Rusiei a fost unul dintre motivele care au provocat Rusia?

În prezent, după ce am constatat că Congresul SUA a aprobat în ultimele două luni alocarea a peste 53 de miliarde de dolari pentru înarmarea Ucrainei (13 miliarde în martie și 40 de miliarde în mai) a devenit absolut evident că America manifestă o determinare MAXIMĂ de a pune în joc orice miză în scopul de a slăbi Federația Rusă. Faptul că Rusia nu acceptă să se subordoneze în ordinea hegemonică globalistă o face un dușman de neiertat al „elitelor” trans-naționale care tânjesc demult după o Nouă Ordine Mondială în care suveranitatea statelor să fie înlocuită de o Guvernare Mondială. În tot acest deziderat NATO a devenit un fel de armată a Guvernului Mondial, care aplică deviza că „oricine nu este cu noi este împotriva noastră”.

Subiectul de-nazificării Ucrainei îi deranjează extrem de mult pe cenzorii mediilor de informare din lumea euro-atlantistă. În retorica vestică se afirmă că nazismul a dispărut în anul 1945 și că oricine susține că ar mai exista așa ceva nu este în toate mințile. Și totuși, așa cum voi arăta în continuare, există argumente care arată nu doar că nazismul a subzistat, dar că el a fost și este susținut de anumite cercuri de putere din Statele Unite.

Este, în tot acest context, foarte necesar să avem în vedere că până în 24 februarie 2022 în Ucraina se desfășura un proces de „purificare etnică” specific nazismului, iar respectivul proces se referea în primul rând la ucrainenii de etnie rusă din regiunea Donbass. Mediile de informare și politicienii din Vest ignoră astfel de lucruri extrem de grave, ba chiar fac tot posibilul ca marea masă a populației din zona euro-atlantică să nu afle nimic despre toate acestea. Dar faptele sunt și rămân fapte și dacă respectăm Adevărul trebuie să le luăm în considerare și să înțelegem cum stau de fapt lucrurile.

Să constatăm un astfel de fapt utilizând chiar sursele de informare ucrainene, ca să nu fim acuzați de denaturarea realității. Îl vedem în videoclipul de mai jos pe unul dintre cei mai importanți jurnaliști din Ucraina anului 2014, Bogdan Butkevitsch de la ziarul “Ukrainian Week”, într-o declarație în direct la Hromadske TV Ucraina în data de 29 aprilie 2014. El afirmă, nici mai mult nici mai puțin, că un milion și jumătate de „oameni inutili” din Donbass „trebuie exterminați”. Cu alte cuvinte, este lansat un îndemn la… genocid față de etnicii ruși din Donbass! Este de remarcat că nu a existat niciun scandal sau opoziție în Ucraina după acest îndemn. Autoritățile nu au luat nicio măsură pentru simplul fapt că exact aceasta era linia politică a regimului. Chiar dacă video-ul pare șocant, să avem în vedere că el nu este creat nici de Rusia, nici de propagandiști pro-ruși, ci este o înregistrare după o emisiune difuzată de un canal de televiziune principal din Ucraina:

Aceste atitudini nu sunt deloc întâmplătoare, ca rod al unui eventual „exces de zel” sau subiectivism exacerbat al unei minți înfierbântate. Este o situație generalizată, care este atestată de documente.

Un exemplu în acest sens este dat de un raport al OSCE din aprilie 2016 intitulat „Crime de război ale forțelor armate și ale forțelor de securitate ale Ucrainei: tortură și tratament inuman”. Raportul documentează zeci de cazuri de tortură greu de imaginat înfăptuite asupra oricărui etnic rus care manifestă vreo simpatie față de Rusia. Adeseori ucraineni de etnie rusă au fost arestați și bătuți fără nici un fel de acuzație. Iată câteva extrase din raport:

Printre „motivele” care au condus la arestarea și torturarea civililor de către partea ucraineană au fost pur și simplu implicarea la mitinguri anti-Euromaidan, vizionarea de emisiuni TV rusești, exprimarea opiniilor pe internet, implicarea la mitinguri pro-Republica Populară Donetsk, participarea la referendum, „deținerea unui număr de telefon al unui jurnalist rus”, „nume caucaziene de exemplu – Aslan, Uzbec” în contactele telefonice personale, o conversație telefonică avută cu persoane din Republica Populară Donețk (RPD), „primirea asistenței medicale în RPD”, etc. (…) Într-un număr mare de cazuri autoritățile ucrainene – pentru a putea face schimb de prizonieri – au arestat cetățeni care nu au comis nicio infracțiune. (…) Forțele armate și forțele de securitate ucrainene au torturat și au injectat frecvent oamenii cu substanțe psihotrope.

Un alt exemplu semnificativ este un raport al OSCE din 2019 rezultat în urma unor dezbateri care au avut loc în Polonia în perioada 16-27 septembrie 2019. Iată o parte dintre concluziile exprimate cu privire la activitatea formațiunilor militare și politice afiliate cu mișcarea de extremă dreapta Azov:

În pofida faptului că ideologia neo-nazistă este acuzată în Europa în ceea ce privește discursul politic, reprezentanții mișcărilor de extremă dreaptă au ocazia să-și demonstreze opiniile politice și sunt „acceptați” la nivel oficial din ce în ce mai des. O astfel de problemă este deosebit de gravă în țările din Europa de Est. Activitățile internaționale ale Regimentului „Azov” ce face parte din Garda Națională a Ucrainei sunt un exemplu în acest sens. Există un singur punct de vedere atât asupra Regimentului «Azov», cât și asupra partidului politic «Corpul Național» («Natziionalnyy Korpus») afiliat: sunt neonaziști și rasiști, iar orice fel de cooperare cu ei este imposibilă. În același timp, partidele politice, reprezentanții armatelor și departamentelor militare din Europa de Est și de Vest întrețin legături de prietenie și strânse cu «Azov» și «Corpul Național», acceptându-și reprezentanții la întâlnirile lor și participând la evenimentele organizate de « Azov».

Să analizăm un alt exemplu. Un raport din 2016 al UNHRC (Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului din cadrul ONU) semnalează numeroase acuzații aduse grupării de miliție Azov, cunoscută sub numele de „Batalionul Azov”. Acuzațiile se referă la tortură și alte crime de război. Se precizează că Batalionul Azov de orientare neo-nazistă a fost integrat în Garda Națională ucraineană și este acum cunoscut sub numele de Regimentul Azov. Sunt oferite numeroase exemple de tortură la care au fost supuși etnicii ruși.

49. Un bărbat cu dizabilități mintale a fost supus unui tratament bestial, cum ar fi viol și alte forme de tortură sexuală de către opt până la 10 membri ai batalioanelor „Azov” în august-septembrie 2014. Ulterior, starea de sănătate a victimei s-a deteriorat și a fost internat în spital în un spital de psihiatrie.

59. Un locuitor din Mariupol a fost reținut de trei militari ai batalionului „Azov” la 28 ianuarie 2015 pentru că a sprijinit „Republica Populară Donețk”. A fost dus la subsolul Școlii de Atletism nr. 61 din Mariupol, unde a fost deținut până la 6 februarie 2015. A fost interogat și torturat încontinuu. El a relatat că a fost încătușat de o tijă de metal și lăsat să atârne de ea, că a fost torturat cu electricitate, mască de gaz și supus la scufundarea capului sub apă (waterboarding) și a fost, de asemenea, bătut în organele genitale.

Potrivit unor surse din Occident, deci nu pe baza unor informații venite din partea propagandei ruse, cele mai lăudate trupe ucrainene din perioada 2014 erau tocmai batalioanele neo-naziste Azov. Astfel, un articol publicat în ianuarie 2021 de prestigioasa revistă Time explica faptul că pentru curajul lor pe câmpul de luptă, comandanții Azov au fost lăudați ca eroi naționali. „Aceștia sunt cei mai buni războinici ai noștri”, a spus însuși președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko, la o ceremonie de premiere în 2014. Time ne mai informează că în rândurile batalioanelor Azov s-au strâns neo-naziști din toată Europa, dar și din America. Multora dintre ei autoritățile ucrainene le-au acordat și cetățenia. Mai aflăm de asemenea că miliția Azov a fost „absorbită oficial de Garda Națională, devenind un regiment în cadrul forțelor armate ale Ucrainei”.

Faptul că în Ucraina activează organizații neo-naziste care terorizează populația este, în pofida aparențelor, un element binecunoscut la nivelul administrației din Washington. O demonstrează chiar știrile din America, unde, de exemplu, publicația The Hill anunța în 27 martie 2018 că Congresul SUA a interzis înarmarea miliției ucrainene Azov, de orientare neo-nazistă. Articolul menționează că începând cu anul 2014 oficialii americani alocaseră deja pentru înarmarea Azov suma de 420,7 milioane dolari din fondurile Departamentului de Stat pentru operațiuni externe și alți 200 milioane dolari din fondurile Pentagonului.

Interzicerea finanțării batalioanelor neo-naziste Azov din Ucraina a fost decretată prin lege în anul 2018, așa cum se vede din textul celui de-al 115-lea proiect de lege al Congresului 1625 – OMNIBUS. Acesta prevede în Secțiunea 8129 că: „Niciunul dintre fondurile puse la dispoziție prin prezenta lege nu poate fi folosit pentru a oferi arme, antrenament sau alte asistențe Batalionului Azov”.

Nu era prima dată când Congresul american a urmărit să blocheze finanțarea neo-naziștilor din Azov. O astfel de inițiativă fusese adoptată și în iunie 2015, când Congresul adoptase o rezoluție menită să blocheze finanțarea militară americană pentru pentru a oferi antrenament sau armament Batalionului neo-nazist Azov din Ucraina. Dar, așa cum arată ziarul israelian Jerusalem Post, în urma anumitor presiuni, interdicția a fost ridicată în ianuarie 2016.

Chiar dacă în 2018 finanțarea neo-naziștilor din Ucraina a fost din nou blocată, de data aceasta de administrația Trump, în februarie 2019, un alt ziar american, The Nation, informa că „Neo-naziștii și extrema dreaptă sunt în marș (în ascensiune) în Ucraina”. În articol se arată că un număr tot mai mare de rapoarte atestă violența grupărilor ucrainene de extremă dreapta care promovează ultranaționalismul și limitarea libertăților de bază ale cetățenilor. The Nation mai semnala recurgerea de către Azov la pogromuri (masacre pe criterii rasiale sau naționaliste) neo-naziste, interzicerea unor cărți și „glorificarea sponsorizată de stat a colaboratorilor naziști”.

Și totuși, aceste grupări neo-naziste au continuat să fie sprijinite, antrenate și finanțate de Statele Unite și alte mari puteri din alianța euro-atlantică? Se pare că da, conform dovezilor. Institutul European pentru studii europene, rusești și eurasianiste, care face parte din Universitatea George Washington din SUA, publica în 12 septembrie 2021 un amplu studiu în care arăta că grupurile de extremă dreapta din Europa și-au făcut domiciliul într-un centru major de antrenament militar occidental din Ucraina. În elementele introductive ale studiului se afirmă explicit că legăturile ordinului transnațional european de extremă-dreapta Centuria cu mișcarea Azov „sunt alarmante, deoarece Congresul SUA a interzis utilizarea fondurilor bugetare americane pentru a furniza arme, instruire sau alt tip de asistență Batalionului Azov în 2018 și de atunci a menținut această prevedere, inclusiv în legea privind cheltuielile guvernamentale pentru 2021”. Studiul mai precizează că „Legislatorii americani au solicitat în mod repetat Departamentului de Stat să desemneze Azov ca organizație teroristă străină”, dar situația persistă întrucât „SUA și guvernele occidentale nu au cerut guvernului Ucrainei să rupă legăturile cu mișcarea Azov, iar această organizație de extremă dreapta rămâne integrată în guvernul Ucrainei prin intermediul Regimentului Azov”.

Mai mult decât atât, Regimentul Azov a fost în mod direct antrenat de SUA și NATO chiar și după începerea ostilităților deschise dintre Ucraina și Rusia, în 24 februarie 2022. Iată mai jos o informare oferită de televiziunea Nexa TV care prezenta în martie 2022 un grup de instructori ai NATO care îi antrenau în orașul Harkov (al doilea oraș ca mărime din Ucraina) pe combatanții neo-naziști din Batalionul Azov.

Toate aceste amorsări de forțe militare sprijinite de Occident și orientări de tip neo-nazist au creat, fără îndoială, în Ucraina un mediu extrem de ostil față de Rusia și față de orice ucrainean care mai susținea în vreun fel Rusia. După metoda deja consacrată pe care am văzut-o și în cazul Al-Qaeda sau ISIS, America s-a folosit de orice grupare care se opunea Federației Ruse, chiar dacă respectiva grupare avea o orientare de tip terorist sau neo-nazist. Lăsând morala la o parte, a fost urmat vechiul principiu al lui Machiavelli, care spunea că pentru o guvernare eficientă liderii trebuie să priceapă că „Scopul scuză mijloacele”.

(va urma)

Facebook Comments