de Iurie Roșca
Europa Liberă, versiunea rusă, Svoboda: „La Moscova au marcat prin salve de focuri de artificii eliberarea Balacleia, Kupeansk şi Izium”!
Urmăresc cu atenţie şi îngrijorare înfrângerile militare ale ruşilor în faţa ofensivei ucrainene din ultimele zile în regiunea Harkov. Până în momentul când scriu aceste rânduri se ştie sigur că ruşii au pierdut cel puţin trei oraşe, Balacleia, Kupeansk şi Izium plus câteva sate. În aceste momente ostaşii detaşamentului Bars-16, numit şi „Cubani”, se luptă din ultimele puteri pentru a menţine controlul asupra oraşului Liman. „Ne ţinem cu dinţii”, comunică soldaţii din acest detaşament.
În localităţile ocupate de ucraineni are loc arestarea tuturor celor care şi-au arătat simpatia faţă ruşi. În oraşul Kupeansk deja sunt arestaţi zeci de profesori, majoritatea femei. Riscul de a se repeta tragedia de la Bucea este unul real, dacă nu cumva iminent. Asasinarea unui număr mare de civili în aceste oraşe pare a fi inevitabilă acum.
Tocmai a sosit informaţia că în zona oraşului Ugledar Armata Ucraineană pregăteşte o nouă ofensivă, ţintind înaintarea spre zona localităţilor Vladimirovka şi Sladkoe. Un comandant de acolo scrie că ofensiva inamicului va începe foarte curând, deoarece acesta e încurajat de recentele victorii. Şi tot el se întreabă: „Oare va surveni vreo schimbare în tactica militară a Armatei Ruse şi se vor depune toate eforturile pentru a nu permite ca inamicul să obţină o nouă victorie? Eu cu cele trei aruncătoare de grenade de care dispun, desigur, voi intra în luptă…”
Către ora 13.00, azi, 11 septembrie, unităţile militare ruseşti continuă să se retragă pe direcţia Harkov. A început părăsirea de către miltarii ruşi a zonei liniei frontului de lângă localităţile Udî – Kazacia Lopani – Bolişie Prohodi.
Coloane enorme de civili fug spre frontiera Rusiei, fiind apărate de câteva unităţi militare ruse. Ceva mai la est de râul Severnîi Doneţ grupurile mobile ale militarilor ucraineni au ajuns la linia Hotomli – Bolşoi Burluc. În partea de nord a acestei zone militarii ruşi continuă evacuarea civililor.
Am reprodus aceste informaţii de pe frontul ucrainean pentru a vă ajuta să vă faceţi o idee despre starea de lucruri de acolo.
Și totuși propaganda oficială rusă cântă acelaşi refren, conform căruia retragerea militarilor ruşi e doar o simplă manevră genială a cartierului general.
Adică se întâmplă ceea ce era de neimaginat până acum. Armata ucraineană este în ofensivă, iar cea rusă se retrage în panică dintr-un sector în care se ştia din timp că forţele ucrainene vor întreprinde o puternică ofensivă.
Reproduc ultima postare de pe canalul Telegram al lui Holmogorov:
„Никакого военного смыслa уводить войска из Казачьей Лопани нет, это не связанный с Изюмом фронт.
То есть речь о чисто политическом решении: „Харьковская область не Россия”.
Имени этому стыду и позору нет”.
„Nu există nici un sens militar să fie retrase forţele armate din Kazacia Lopani, nu este vorba despre un front legat cu Izium.
Adică este vorba despre o decizie pur politică: „Regiunea Harkov nu este Rusia”.
O asemenea ruşine şi dezonoare nici nu poate fi exprimată în cuvinte.”
Holmogorov publică la 15.04 un video făcut de un militar ucrainean în localitatea Volceansk, în care sunt călcate în picioare tricolul rusesc şi drapelul regiunii. Tipul de după cadru zice:
„Puterea lor s-a terminat!”
Ramzan Kadîrov, preşedintele Ceceniei, a publicat ieri un audio, în care îşi exprimă nedumerirea faţă de părăsirea unui şir de oraşe de către militarii ruşi, exprimându-şi speranţa că vor fi luate măsuri urgente. „Dacă nu se vor întreprinde schimbări radicale în strategia militară a Rusiei, vor putea avea loc urmări grave”. Circa cincisprezece la sută dintre cei care luptă în Ucraina sunt ceceni. Kadîrov reprezintă vârful de lance al patrioţilor ruşi în acest război. Acum câteva zile el a făcut aluzia că se doreşte demiterea sa. Birocraţia de la Kremlin nu tolerează pe nimeni care e ceva mai curajos decât admite linia oficială.
Între timp la Moscova în zilele de sâmbătă, 10 septembrie, şi duminică, 11 septembrie, au loc festivităţi uriaşe, prilejuite de aniversarea capitalei Rusiei. Ieri Putin a participat la două dintre aceste celebrări, şi anume a mers la deschiderea unui centru internaţional de sambo şi la deschiderea celei mai mari Колесо обозрения (roată Ferris) din lume. Au fost trase 25 000 (mii!) de salve cu focuri de artificii din 23 de pieţe din capitala Rusiei. Concerte, dansuri, petreceri, şampanie, mese copioase.
Amintesc şi concertul cu participarea lui Putin care a avut loc tot la Moscova în plin război, eveniment care marca aniversarea a opt ani de la revenirea Crimeii în componenţa Rusiei. Unii ruşi mor pe linia întâia, alţii sunt torturaţi şi ucişi de către naziştii ucraineni, iar locuitorii capitalei ruse dansează şi se veselesc, aplaudându-şi bravul preşedinte.
Ţoapa care reprezintă faţa Ministerului de Externe, Zaharova, plasează pe pagina sa oficială un videoclip cu cântăreaţa Valeria, care distrează publicul moscovit cu prilejul aniversării capitalei ruse. Lumea a început s-o înjure cu sutele, trimiţându-i mesaje pline de revoltă. Nesimţirea şi decuplarea de la realitate a birocraţiei moscovite, care se lăfăie şi se complace în propriul confort, este incredibilă.
Patrioţii ruşi deja au botezat această uriaşă bacanală drept un ospăţ pe timp de ciumă. Iar cunoscutul scriitor şi publicist Nikolai Starikov şi-a manifestat revolta şi contrarierea într-o scurtă postare video, spunând că miliardele care sunt irosite în cadrul acestui spectacol penibil mai bine ar fi fost direcţionate spre înzestrarea soldaţilor ruşi cu cele necesare.
Amintesc în treacăt că ruşii de rând continuă să adune bani prin intermediul a sute de canale Telegram pentru nevoile frontului: veste antiglonţ, saci de dormit, căşti, aparate optice, drone etc. Şi asta în timp ce puterea de la Moscova se laudă că economia ţării merge de duduie, că ar avea excedent bugetar şi că negoţul cu China, India şi alte ţări din Asia se desfăşoară perfect.
„În jur e numai trădare, frică și minciună”. Fraza aparține Sfântului Țar Nicolae, notată în jurnalul său în vara lui 1917. Ea a fost reprodusă în acest context tragic pentru Rusia în canalul Telegram al cunoscutului istoric, publicist și regizor de filme documentare Egor Holmogorov chiar ieri.
”Sfinte Împărate Nicolae, roagă-te pentru noi”. Iar rugăciunea către Împărat mi-a scris-o un preot ortodox din Italia, cu care făceam un schimb de informații despre ultimele evenimente de pe frontul ucrainean.
Evenimentele de pe frontul ucrainean scot în vileag câteva aspecte care până la declanşarea acestui război nu erau atât de vizibile.
Propaganda atlantistă care prezintă regimul lui Putin ca fiind unui dictatorial, militarist şi mai ales dornic să cucerească întreaga Ucraiană îngroaşă culorile în mod grosolan atunci când creionează profilul identitar al acestuia. De fapt, ceea ce ne sare în ochi în mod izbitor este ramolismentul, înțepenirea intelectuală, disonanța cognitivă, aroganța și lașitatea unei puteri care e deconectată rău de la realitate.
După o aflare la putere de aproape un sfert de veac, Putin şi camarila sa s-au înconjurat cu o întreagă armată de lingăi, birocraţi şi profitori de tot soiul, care coabitează perfect cu brigada liberală, cei care formează coloana a cincea şi controlează întregul sector economico-financiar al puterii (şefa Băncii de Stat Nabiulina, Ministrul Finanţelor Siluanov, preşedintele Curţii de Conturi Kudrin, şeful băncii Sperbank Gref, etc., etc.).
După preluarea Crimeii în 2014 şi până la intervenţia miitară în 2022 au trecut opt ani. De ce s-au oprit atunci, lăsând pradă terorii regimului de la Kiev pe locuitorii regiunii Donbass? De ce au intervenit tocmai acum? Nu avem un răspuns credibil.
Cum se poate justifica o lipsă cronică a tot ce este necesar pentru a lupta eficient în rândurile Armatei Ruse aflate în plin război? Sabotaj, trădare, cretinism? Sau de toate câte un pic?
Cum putem înţelege inferioritatea numerică (de două-trei ori) a unei armate care doreşte să realizeze o ofensivă pe un teritoriu imens cum este cel al Ucrainei? Ştiam că Rusia are o populaţie cu cel puţin o sută de milioane mai numeroasă decât Ucraina şi nişte forţe armate net superioare numeric şi tehnic. Întreb şi eu, dar nu găsesc răspuns.
De ce în timp ce Ucraina a efectuat deja vreo şase valuri de moblizare, Rusia n-a organizat NICIUNA? Măcar parţială.
De ce puterea din Rusia nu instituie legea marţială, preferând să organizeze diverse forumuri economice şi să facă diverse festivităţi la Moscova? De ce există două Rusii, una pe front, iar alta în dulcea atmosferă a capitalismului seductiv şi a distracţiei fără margini?
De ce intervenţia militară rusă pe teritoriul Ucrainei se numeşte oficial Operaţiune Militară Specială? Din exces de pudoare? Se pretinde în continuare că este vorba despre o operaţiune limitată cu caracter poliţienesc, dar de fapt cei care au intrat cu pretenţia de superioritate militară să facă ordine dau bir cu fugiţii şi nu o singură oară.
Ultimele evenimente de pe frontul ucrainean au spulberat mitul unei armate ruse invincibile, au surpat încrederea oamenilor din Ucraina în Statul Rus şi au încurajat blocul atlantist să furnizeze şi mai mult armament şi finanţare regimului de la Kiev.
De la începutul operaţiunilor militare ruse în Ucraina niciun ofiţer superior nu a fost pedepsit, degradat sau eliberat din funcţie pentru numeroasele eşecuri.
Triumfalismul propagandistic şi prezentarea eşecurilor militare drept manevre geniale vădeşte un sindrom foarte periculos, prezentarea dezirabilului drept realitate.
Înfrângerile militare ale ruşilor s-ar putea să încurajeze planul atlantist de intrare pe teritoriul Ucrainei a Forţelor Armate ale Poloniei, desigur, la solicitarea regimului de la Kiev. Nu putem exclude nici intrarea Forţelor Armate ale României, tot la solicitarea autorităţilor de la Chişinău. Iar asta ar reprezenta un atu poltico-militar enorm al Occidentului colectiv şi ar împinge în impas Kremlinul. Sau îl va forţa să apese butonul.
Au dreptate patrioţii ruşi care spun că o înfrângere sau chiar o pace ruşinoasă pentru Rusia în acest război poate să determine distrugerea şi dezmembrarea teritorială a Rusiei. Adică dispariţia de pe harta lumii a acestei ţări. Iar un asemenea scenariu ar dezechlibra şi mai rău echilibrul geopolitic mondial.
Între timp Putin l-a felicitat pe noul rege al Marii Britanii, Charles III, cu prilejul întronării sale după decesul bătrânei vidme şi vrăjitoare de la Palatul Buckingham. Şi asta în timp ce britanicii se află în plin război cu Rusia, înarmând şi finanţând din plin regimul de la Kiev. Iar Prinţul Charles este cunoscut de decenii ca vârf de lance al globaliştilor satanişti, înhâitat cu Klaus Schwab şi cu ceilalţi îndrăciţi din Oculta Mondială. E ca şi cum Stalin l-ar felicita prin anul 1942 pe Hitler cu prilejul zilei de naştere.
Iurie Roşca
11 septembrie 2022