Diversiunea militară din Transnistria ar putea extinde masiv conflictul ruso-ucrainean

14:03, 1 mai 2022 | România | 53 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

de Ovidiu Frunză

Evenimentele din ultimele 4-5 zile au adus în atenția internațională zona Transnistriei ca posibil nou focar de conflict în contextul operațiunii militare a Federației Ruse în Ucraina.

Să aducem mai întâi câteva clarificări de ordin general. Transnistria este o mică fâșie teritorială din estul Republicii  Moldova și care are o populație de aproximativ 400.000 de locuitori. Este plasată dincolo de râul Nistru (de aici îi vine și numele) ce străbate teritoriul Moldovei și se învecinează cu sud-vestul Ucrainei. Neoficial, Chișinăul nu are niciun control politic asupra Transnistriei deoarece regiunea are un statut de autonomie, obținut chiar prin acordul Parlamentului moldovean în anul 1994. Un element particular foarte important este că în Transnistria se află un imens depozit de armament ce a aparținut URSS și pe care din 1991 Federația Rusă continuă să și-l atribuie. După destrămarea Uniunii Sovietice, Transnistria și-a revendicat independența și s-a autoproclamat „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN). Conducerea Transnistriei a fost și este puternic orientată politic către Rusia. Republica Moldova, susținută de Occident, s-a opus independenței RMN și ca urmare în perioada 1990-1992 a avut loc un conflict între forțele militare ale Republicii Moldova și trupele separatiste pro-ruse din Transnisitria. Situația a rămas nedecisă, sub forma unui „conflict înghețat”, chiar dacă în 1995 s-a încheiat un armistițiu între cele două tabere. S-a convenit ca un mic detașament de aproximativ 1.500 de soldați ruși să rămână în regiune. Transnistria nu este recunoscută la nivel internațional nici măcar de către Rusia și ca urmare a rămas oficial parte a Republicii Moldova. Acolo trăiește preponderent o populație de origine turcică numită găgăuzi care nu agreează deloc o eventuală unire cu România, ajunsă colonie a Vestului.

Trebuie precizat că Transnistria beneficiază de protecția Turciei și Rusiei, fapt foarte important în contextul actual, când euroatlantiștii par să dorescă tot mai mult o unire a Republicii Moldova (cu tot cu Transnistria) cu România, bineînțeles, pentru a extinde NATO către Rusia. Dacă ar fi așa, atunci sub presiunea Rusiei și Turciei, ar fi posibil ca atât Republica Moldova, dar și România să se dezintegreze. Nici Rusia, nici Turcia nu vor să scape de sub control Transnistria. Pentru Republica Moldova separarea Transnistriei ar însemna ruperea sa ca stat suveran pentru că și alte regiuni ar solidariza cu Transnistria. Pentru România ar putea urma prin jocuri de culise ruperea Transilvaniei din trupul țării (după principiul balcanizării, sau divide et impera), plan care a rămas în așteptare încă din decembrie 1989. Să înțelegem așadar că ipoteza unei unificări a României cu Republica Moldova prezintă aceste conotații.

Criza actuală din jurul Transnistriei

În data de 25 aprilie 2022 trupe sub acoperire au efectuat o serie de atacuri provocatoare asupra unor locații militare din Transnistria. Au lovit cu grenade clădirea Ministerului Securității Naționale din  Tiraspol (capitala Transnistriei), au aruncat în aer turnurile de comunicații din localitatea Mayak, au lansat câteva bombe asupra unității militare din preajma satului Parcani și au atacat un aerodrom militar de lângă Tiraspol. Massmedia euroatlantistă (inclusiv cea din România) afirmă că atacurile ar fi fost efectuate de trupele ruse care ar fi vrut să își creeze un motiv de a interveni militar în regiune. Pe de altă parte, există numeroase indicii că atacurile ar fi fost efectuate de către de Ucraina. De exemplu, chiar liderul separatiştilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, a afirmat pe baza probelor că autorii atacurilor fac parte din anumite grupări paramilitare ce au venit din Ucraina. Krasnoselski a îndemnat la reţinere pentru a se evita izbucnirea unui nou conflict militar.

Tactica celor care au comandat diversiunea transpare din declarația unui Consilier al ministrului Apărării al Ucrainei, Yuri Butusov, care afirma recent pe reţelele de socializare că „Mai rămâne o singură șansă pentru salvarea Mariupolului – o lovitură asupra Transnistriei”. Ucraina „are dreptul legal de a demilitariza facilităţile militare ale trupelor ruse care ne ameninţă”, a mai scris respectivul consilier, care este și redactorul-şef al publicaţiei Censor.net din Ucraina. Cu alte cuvinte, diversiunea atacării Transnistriei de către trupe sub acoperire ale coaliției Ucraina-Occident ar avea rolul de a slăbi presiunea Rusiei asupra Mariupolului, Odessei și Kersonului, care sunt necesare Rusiei pentru a crea un pod terestru până la peninsula Crimeea.

În același timp, este de remarcat că Oleksii Arestovici, consilierul lui Zelenski, nu se sfiește să susțină public că Ucraina este în stare să rezolve problema transnistreană „cât ai pocni din degete”. Înainte, însă, ar trebui ca autoritățile Republicii Moldova să ceară – printr-o solicitare oficială – ajutorul Ucrainei, a mai precizat el. Arestovici urmărește să atragă și România în conflict: „în Transnistria sunt circa 1.600 de soldaţi ruşi, plus aşa zisa armată a regiunii, încă vreo 5.000-7.000, să spunem. Republica Moldova poate avea probleme mari dacă ei ar ataca. Şi cel mai bun lucru pe care-l poate face R. Moldova în acest caz ar fi să se adreseze după ajutor în Ucraina şi România. Da, România, pentru că ei de fapt sunt acelaşi popor. Există şi mulţi moldoveni care nu ar fi de acord cu mine, ei au poziţia că sunt popor separat, dar limba sigur e aceeaşi. E cert că sunt apropiaţi cu românii”.

Presa centrală a României, scrie că „Forţele militare ruse şi separatiste din Transnistria se pregătesc să atace Republica Moldova” și că „Ucraina este interesată, mai degrabă, de escaladarea conflictului, care să provoace o intervenţie a NATO în războiul dintre Rusia și Ucraina”.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a organizat zilele acestea, așa cum arată de exemplu agenția de știri yandex, ședințe cu ușile închise cu deputații pentru a-i convinge să pledeze public pentru participarea Republicii Moldova la operațiunile de luptă împotriva Transnistriei și împotriva contingentului militar rusesc amplasat acolo. Bineînțeles, Sandu nu face acest lucru dintr-o inițiativă militaristă personală, ci la ordinul îndrumătorilor săi direcți, mai exact cetățeanul german Hans Martin Sieg și strategul american Jason Smart, care acționează în baza instrucțiunilor și a indicațiilor directe ale generalilor NATO care îi atribuie sarcinile respective.

Oficialii de la Chișinău avansează tot mai mult pe retorica intrării Republicii Moldova în NATO prin unirea cu România. Fostul prim ministru Ilie Leancă a declarat recent că „Bucureștiul și Chișinăul trebuie să implementeze anumite scenarii. Singurul nostru scenariu este unirea. Când România face acest pas împreună cu Chișinăul, intrăm imediat sub umbrela de securitate a NATO și a Uniunii Europene.”

Mai grav este că sub protecția liderilor NATO, Ucraina a început să bombardeze teritorii din Rusia. Oficialii din SUA și Marea Britanie susțin că aceste lovituri sunt legitime și au început să furnizeze Ucrainei armament greu. Publicația rusă Pravda afirma în data de 28 aprilie că „România ar putea invada acum Transnistria pentru a-și salva frații moldoveni” și că în acest caz ar deveni o țintă pentru lovituri cu rachete rusești Kalibr.

La rândul său, agenția de presă ucraineană Kotovsk (AKA Podilsk) raportează că autoritățile de la Kiev au decis să execute un exercițiu militar la aproximativ 20 km de granița cu Transnistria. Iar în Transnistria, conform balkaninsight, s-a decretat mobilizare generală, ceea ce nu mai lasă nicio îndoială asupra gravității situației.

Stare de alertă în țările învecinate

Este semnificativ și că Ministerul de Externe al Bulgariei și-a avertizat cetățenii că ar fi mai bine să revină în țară dacă se află în Republica Moldova. Îndemnul este postat pe site-ul oficial al departamentului:

Având în vedere situația care se deteriorează în Republica Moldova și în jurul acesteia, facem apel la compatrioții noștri să se abțină de la orice călătorie în acea regiune. Invităm cetățenii bulgari care se află pe teritoriul Republicii Moldova să ia măsuri pentru a părăsi țara cu vehiculele disponibile în prezent.

Tensiunile escaladează și prin implicarea Poloniei. Ministerul Apărării din Polonia a anunțat în legătură cu „exercițiile militare” care au început de azi, 1 mai 2022, și care vor dura până la sfârșitul lunii, că va avea loc o masivă deplasare a coloanelor cu echipament spre granița cu Ucraina. Polonia este direct interesată să își recupereze teritoriul luat cu forța de URSS și rămas în componența  Ucrainei. Aceasta cu atât mai mult cu cât ucraienii au dus și acolo o politică de „purificare etnică” și au ucis mii de etnici polonezi, așa cum au făcut și cu etnicii de alte naționalități din Ucraina (în primul rând în Donbass, dar și în regiunile românești anexate în 1940). În plus, în teritoriile furate de la polonezi, din actuala zonă vestică a Ucrainei, au luat naștere batalioanele naziste ale lui Bandera, care s-au perpetuat până astăzi. Iată deci suficiente motive pentru care polonezii nutresc o ură înverșunată față de naziștii ucraineni, în pofida declarațiilor de condamnare a Rusiei, impuse de forurile de comandă ale UE și NATO. Ca și Rusia, Polonia vrea și ea denazificarea Ucrainei și recuperarea teritoriilor oferite strategic de conducerea URSS. Problema este că implicarea directă a Poloniei în conflict ar atrage automat implicarea NATO și deci lărgirea extrem de periculoasă a războiului.

Să ținem cont și că mari convoaie militare au fost observate în urmă cu trei zile traversând teritoriul țării și îndreptându-se spre granița de est a României.

În concluzie, având în vedere concentrarea de forțe și de interese ce sunt conexate cu diversiunea ucraineană din Transnistria, este realist să ne așteptăm că, din nefericire, atacurile sub steag fals din această regiune ar putea să constituie factorul declanșator al unui război regional extins.

Facebook Comments
Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , , , , , , ,