Obsesia Schengen ca probă a nulității falșilor patrioți

01:48, 11 decembrie 2022 | | 131 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

de Iurie Roșca

Camaradul Mihai Șerban de la STRATINFO a avut deja două reacții pertinente asupra acestui subiect, arătând cât de grav s-a prăbușit societatea românească prin căderea în plasa globalistă a aderării la spațiul Schengen. Patrioții de serviciu, care au umplut până la suprasaturație spațiul public, trăncănesc fără noimă de vreun deceniu bătut pe muchie, pretinzând că România ar fi fost discriminată prin neadmiterea, alături de celelalte state europene, în țarcul pentru vitele de pripas, supranumit Schengen.

Așadar, falnicii noștri ”lideri de opiniei” fac tapaj precum că această gravisimă nedreptate istorică trebuie reparată cât mai curând posibil. Altfel, vorba aia, reiese că am fi niște codași, în timp ce orice patriot trebuie să tindă ca să fim și noi, domnule, în rând cu lumea. Că doar n-om fi noi mai proști decât alții. Nu, nu suntem mai proști decât alții, am zice, ci la fel de proști. Sau prostiți, ca să o spunem mai delicat.

Pentru a înțelege cauzele oricărui fenomen social este bine să mergem la originile lui. Și aici  este bine să ne amintim despre ideea propulsată de cercurile masonice în sec. XIX, care afirmau prin exponenții lor din tabăra cosmopoliților idealul suprem al umanității, și anume, crearea unei republici universale, în care ar triumfa celebra lozincă revoluționară de la 1789 ”Egalitate, Fraternitate, Libertate!”. Este vorba despre niște strategii ale unei elite demonizate, care se perindă în istorie, păstrându-și neschimbate planurile utopice despre crearea unui rai terestru.

De la Thomas Morus încoace, cu romanul său ”Utopia”, publicat încă în sec. XVI, care marchează în mod simbolic ruptura cu Evul Mediu creștin al Europei, toate formele ulterioare de utopii, inclusiv versiunile comunistă și liberală, au reprodus cu mici modificări aceleași teze. Ca să nu mai facem trimitere la anticul Platon cu republica lui ideală, unde tronează o egalitate perfectă, nu mai sunt nici inegalități sociale, nici sărăcie, nici războaie și nici boli. De altfel, desprindem cu ușurință din ideile de mai sus și faptul că Marea Resetare propovăduită de către apostolii forțelor luciferiene de teapa lui Schwab nu este decât o versiune a aceleiași utopii, care s-a perindat din antichitate și până în prezent.

Amintim aici și despre evenimentul din 21 august 1849 de la Paris, denumit ”Congresul prietenilor păcii universale”, în care celebrul scriitor și venerabilul mason Victor Hugo,  a făcut elogiul Statelor Unite ale Europei, în care vor dispărea frontierele naționale și va domni pacea și fraternitatea între oameni.

În secolul XX cea mai emblematică figură din Europa Occidentală, care a profețit ideea unei Europe unite bazate pe principii federaliste este idolul globaliștilor Kalergi, după numele său complet Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi ()1894-1972)[1].

Amintim în treacăt și despre conceptul germanic Mitteleuropa, și despre faptul că Lenin și alți stângiști de la începutul sec. XX au purtat discuții aprinse pe marginea ideii Statelor Unite ale Europei, iar Hitler este considerat pe bună dreptate un precursor direct al actualei Uniuni Europene.

Cât privește realizarea ideii de unitate europeană și de creare a ceea ce azi poartă numele de UE, cu tot cu ”monștrii sacri” ai acesteia, venerați astăzi la fel de mult precum ieri erau venerați părinții fondatori ai marxism-leninismului, vă recomand cu căldură lectura unei cărți recent apărute, semnate de cunoscutul scriitor și om politic francez, fostul deputat european Phillip de Villiers ”J’ai tiré sur le fil du mensonge et tout est venu”[2]. E o lucrare fundamentală, în care sunt reproduse o multitudine de docmente de arhivă, informații declasificate și memorii, care arată că așa-numita ”construcție europeană” este un proiect de împrumut, venit de peste Ocean și implementat de către agenții CIA în interesele SUA și în scopul vasalizării Europei.

Acum să revenim la ”strategia Schengen” ca parte a planului în curs de desfășurare, care urmărește distrugerea statelor și popoarelor europene și amestecarea tuturor locuitorilor autohtoni ai continentului într-un cazan de topire mondial (”melting pot”), cu tot cu tradițiile, culturile și religiile acestora. Însă pentru a înțelege acest proiect de anvergură este nevoie să reușim a cuprinde tabloul mare al realității.

Ce oferă de fapt aderarea la spațiul Schengen? Libera circulație a persoanelor într-un spațiu fără granițe, nu-i așa? Dacă e așa, atunci întrebarea e unde s-a mai văzut stat fără granițe, inclusiv fără control al circulației persoanelor și fără a se face vreo distincție între cetățenii tăi și cei străini? Prin urmare, acordul respectiv deschide și mai larg porțile lichidării suveranității naționale, deja surpate din temelii prin aderarea la UE și NATO. Conducerea României de azi nu se efectuează în de la Cotroceni, de la palatul Victoria sau din forul legiuitor, ci de la Bruxelles, de către Comisia Europeană și Comandamentul NATO. Toate politicile în toate sectoarele sociale sunt dictate de acolo, directivele europene anenantizând capacitatea statului de a se autoadministra. Și numai naivii și impostorii mai pretind că în România lucrurile merg prost doar din cauza incompetenței și venalității celor care dețin funcțiile cheie în stat.

Fără îndoială, clasa dominantă din România, ca, de altfel din orice țară acaparată de către sistemul liberal-democratic, este întruchiparea josniciei și imbecilității crase. Dar altfel nici nu poate fi!!! Însuși sistemul creează și propulsează fantoșe de acest soi în funcții de conducere. Iar cine încă nu a înțeles acest lucru, vădește semne grave de retardare mentală sau de simplă fățărnicie din rațiuni politicaniste. În plus, cei care se cramponează de sistemul electoralist ca soluție de schimbare a unor ”guvernanți răi” pe niște ”guvernanți buni” nu fac decât să alimenteze niște iluzii deșarte în schimbări pozitive prin alegeri.

E timpul să se înțeleagă un adevăr simplu. Atunci când guvernarea este exercitată din exterior, pretinșii guvernanți locali nu au decât menirea să atragă toate criticile și nemulțumirile societății care să râvnească să-i dea jos pentru a aduce la putere pe alții mai buni. Și tot așa la infinit.

E de reținut că în spatele întregului proiect stau forțe cu o influență uriașă asupra mentalului colectiv. Acestea știu să utilizeze strategii de seducție care funcționează impecabil. Oamenii sunt momiți cu invocarea drepturilor la liberă circulație, cu posibilitatea de a munci nestingherit afară, cu incitarea ”mândriei naționale” de a se vedea pe aceeași treaptă cu celelalte popoare europene.

Aceste forme de manipulare de maximă eficiență fac ravagii în mințile oamenilor, sustrăgându-i de la probleme reale ale țării. Dar iată care sunt de fapt adevăratele scopuri ale lichidării granițelor și contopirii tuturor fostelor state naționale în cazanul european.

  1. Determinarea populației autohtone din România de a-și părăsi țara în căutarea unor venituri mai mari. Este ceea ce autorul paleo-conservator american Paul Gottfried numește ”nomadism de masă”. Românii au devenit parte a unei mișcări browniene planetare, care se îndreaptă spre aneantizarea tuturor colectivităților autohtone și triumful omului masă fără vreo identitate religioasă, culturală sau istorico-geografică.
  2. Primul obiectiv contribuie concomintent la destabilizarea pieței forței de muncă în țările de destinație, ceea ce provoacă șomaj printre localnicii din Europa Occidentală în avantajul imigranților.
  3. Depopularea țării în scopul deschiderii unor largi oportunități pentru afluxul unor populații extra-europene, provenite din țări mai sărace decât România. A se vedea cotele stabilite de către Guvern pentru importul de imigranți necesari, chipurile, pentru piața internă a forței de muncă.
  4. Ca rezultat se produce amestecul babilonian al populațiilor, dizolvarea colectivităților naționale autohtone, surparea bazelor civilizaționale și culturale ale țării și a continentului european în ansamblu.
  5. Ideologia liberei circulații care acoperă politicile subversive ale globaliștilor deja a produs un val de imigrări din Africa și țările arabe ce devastează ca un tsunami Europe de Vest. Procesul este într-o creștere uriașă. Dacă vreți să știți cum va arăta Bucureștiul de mâine, uitați-vă la Parisul sau Londra de azi.
  6. În definitiv, proiectul respectiv urmărește contopirea tuturor statelor lumii într-un singur stat în cadrul unei Noi Ordini Mondiale sub sceptrul unui Guvern Mondial.

Așadar, urmărind sclifoselile patriotarde ale liber-schimbiștilor bucureșteni, provocate, chipurile de marginalizarea României, nici nu știi ce să faci, să râzi sau să plângi. Am râde noi, dacă n-ar fi de-a dreptul de plâns. Cum să nu te întristezi atunci când vezi că de fapt niște procedee de manipulare destul de simple au făcut pârjol în mediile intelectuale din România.

Astăzi, când vine vorba despre aspecte ca cel care face obiectul articolului nostru, nu se mai observă nici o deosebire între oamenii fără carte și cei mai cu pretenții de intelectuali. S-a produs o uniformizare catastrofală a mentalului colectiv. De la vlădică și până la opincă, toată lumea își pișă ochii după Schengen. Indiferent de pregătirea profesională a unor intelectuali, aceștia rămân victime ale unei viziuni fragmentare asupra realității. Bunii istorici, bunii juriști, bunii dentiști, bunii economiștii etc. s-au lăsat învăluiți și ei de propaganda europenistă, rămânând victimele unei eurolatrii ce strivește orice urmă de spirit critic.

Atragerea societății românești în bulboana tulbure a integrării europene are loc cu o forță de-a dreptul colosal. Uniformizarea (non)gândirii politice este un fapt împlinit. Ca și uniformizarea spectrului politic, unde nu e loc decât pentru papagali cu slogane euro-atlantice și liberale. Spre deosebire de atâtea alte țări din Europa, în România încă nu s-a coagulat un curent de opinie euro-sceptic și anti-globalist, care ar oferi analize și soluții axate pe interesele naționale, iar nu pe niște proiecte de import menite să distrugă țara.

Timp de câteva decenii locul unui proiect național a fost uzurpat de obsesia naivă de aderare la NATO și UE. Bascularea dinspre comunismul revărsat peste noi de la Estul spre capitalismul Vestic a fost singura noastră opțiune politică, economică și ideologică. Dar au trecut mai bine de treizeci de ani. Între timp am acumulat o experiență istorică de-a dreptul tragică. Însă analizele și elaborările teoretice făcute din această perspectivă nu se prea zăresc.

Arătați-mi un intelectual mai răsărit care a conceptualizat interesul național românesc în noile condiții istorice și geopolitice? Arătați-mi măcar pe cineva care ar fi depășit locurile comune și spiritul imitativ, care să vină cu soluții strategice ce ar trasa un destin istoric românesc demn de respect. Cine e gânditorul politic sau teoreticianul economic, care ar cuteza să ofere un program de resuveranizare a țării, bazat pe aplicarea în economie a principiilor protecționismului? Cineva care i-ar invoca fără teamă pe Friedrich List, pe Petre S. Aurelian, pe Mihai Eminescu, pe Mihail Manoilescu nu doar la capitolul istoriei ideilor economice, ci la nivelul unor adaptări la realitățile zilei de azi?

Cine îndrăznește să iasă din tiparele discursului dominant și să pună la îndoială nevoia de aflare a României în NATO și UE? Mai nimeni, dacă e să ne gândim la cei care se consideră persona(u)lități cu niscaiva notorietate publică. Toți stau cu capul la cutiuță. Capul plecat sabia nu-l taie. Am auzit vorba asta de mii de ori. Cei care pe vremuri urmau cu docilitate linia partidului,  astăzi urmează fără crâcnire indicațiile prețioase ale corectitudinii politice și a gândirii unice. Niște inși care se simt între ciocan și nicovală, ciocanul fiind regimul care le-ar putea lua privilegiile, iar nicovala – vulgul care nu i-ar înțelege. Iată de ce aceste nevertebrate preferă să se muleze după directivele celor de sus și după prostia celor de jos. Iar toate polemicile lor sterile nu se consumă decât în perimetrul strict determinat al unei furtuni în pahar.

Românul model al zilei de azi este insul eurointegrat și diasporizat, care crede nestrămutat în idealurile deocratice, statul de drept și mai ales în drepturile omului. Ia un vântură-lume fără căpătâi, fără atașamente, fără responsabilități față de pământul natal, fără credință în Dumnezeu și fără idealuri mărețe. Un fel de târâie brâu, un terchea berchea cu pretenții de european gata să se lepede de tot ce e sfânt de dragul liberei circulații dinspre propriul neam spre neantul globalist.

Iurie Roșca

10.12.2022

Surse bibliografice:

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_von_Coudenhove-Kalergi

[2] https://www.babelio.com/livres/Villiers-Jai-tire-sur-le-fil-du-mensonge-et-tout-est-venu/1129299

Facebook Comments
Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , , ,