Caracteristici de bază ale Mișcării de Nealiniere

00:36, 14 septembrie 2020 | | 236 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

Mișcarea Nealiniată (MNA) este a doua organizație mondială, ca mărime, după ONU. Reunește reprezentanți ai 120 de țări membre, care își propun să susțină interesele și prioritățile națiunilor în curs de dezvoltare de pe mai multe continente. Obiectivul principal al mișcării este de a stabili o alianță de state independente care să creeze un curent neutru și nealiniat față de politica internațională a marilor puteri.

Conform Declarației de la Havana din 1979, scopul organizației este acela de a asigura „independența națională, suveranitatea, integritatea teritorială a țărilor nealiniate” în „lupta lor împotriva imperialismului, colonialismului, neo-colonialismului, rasismului și a tuturor formelor de agresiune, ocupație, dominație, interferență sau hegemonie străină sau venite din partea unei mari puteri sau a unui bloc politic”.

De reținut că aproximativ două treimi dintre statele ONU fac parte din Mișcarea de Nealiniere, care cuprinde astfel 55% din populația mondială.

În momentul înființării sale, în 1961, MNA intenționa să meargă împotriva curentului celor două puteri mondiale care au dominat lumea în timpul Războiului Rece: Statele Unite ale Americii (SUA) și fosta Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).

Bazele organizației au fost stabilite la Conferința de la Bandung. Apoi, de la primul summit desfășurat la Belgrad, în 1961, rolul fundamental al MNA a fost orientat către consolidarea păcii și securității internaționale.

MNA și-a demonstrat capacitatea de a se adapta la transformările din mediul internațional și de a adapta principiile mișcării la cerințele secolului XXI. Dintre preocupările constante fac parte atenuarea sărăciei, stimularea dezvoltării economice și dezarmarea nucleară. Cu toate acestea, unele inițiative, cum ar fi reforma Consiliului de Securitate al ONU și lupta împotriva politicilor neoliberale, nu au făcut progrese.

Mișcarea are un stil de administrare non-ierarhic, rotativ și participativ care asigură că toate statele membre (fără diferență sau discriminare) sunt implicate în luarea deciziilor globale ale politicii organizației. Aceste decizii sunt luate prin consens pentru a consolida solidaritatea și unitatea MNA.

Consensul implică respectarea punctelor de vedere diferite față de aceeași problemă și, deși înseamnă un acord majoritar, nu necesită sau necesită unanimitate. Dacă o țară nu este de acord, este important să își expună și argumentele, urmând ca adunarea generală să țină cont și de poziția respectivă.

În cadrul lucrărilor sale, MNA susține cinci tipuri de întâlniri:

1. Reuniuni la nivel înalt.

2. Conferințe ale șefilor de stat sau de guvern (Summit): se organizează la fiecare trei ani, în urma rotației geografice.

3. Conferințe ministeriale: se desfășoară între Summit-uri, urmând și principiul rotației geografice.

4. Ședințe ministeriale ale Biroului de coordonare: acestea se organizează cu trei luni înaintea unui summit pentru a pregăti câmpul de discuții în acest sens. Ședințele se desfășoară în țara în care se desfășoară Summit-ul și care va ocupa Președinția Mișcării.

5.  Reuniuni ministeriale la New York: se organizează anual în cadrul sesiunii periodice a Adunării Generale a ONU.

Există și alte întâlniri la nivel înalt, cum ar fi: ședințe ministeriale extraordinare, ședințe ale Comitetului Ministerial de Metodologie, ședințe ale Comitetului Ministerial Permanent pentru Cooperare Economică, ședințe ministeriale pe diverse aspecte ale cooperării internaționale, ședințe ministeriale cu privire la informații, printre altele, cu privire la probleme specifice ale interes pentru țările nealiniate.

Principii fundamentale ale MNA:

  • Respectarea drepturilor fundamentale ale omului în scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite.
  • Respect pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor națiunilor.
  • Recunoașterea egalității tuturor raselor și a tuturor națiunilor, mari și mici.
  • Abținerea de la intervenții sau ingerințe în afacerile interne ale altor țări.
  • Respectă dreptul oricărei națiuni de a se apăra singură sau în colaborare cu alte State, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite.
  • Abținerea de a participa la acordurile colective de apărare în vederea favorizării intereselor particulare ale uneia dintre marile puteri.
  • Abținerea de la acte sau amenințări de agresiune și utilizarea forței în contextul integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărei țări.
  • Abținerea oricărei țări de la exercitarea presiunii asupra altor țări.
  • Integrarea tuturor aspectelor internaționale prin mijloace pașnice, cum ar fi tratate, consiliere, arbitraj sau componente judiciare, conform alegerii libere a părților în conformitate cu Carta Națiunilor Unite.
  • Promovarea interesului și a cooperării reciproce.
  • Respectarea justiției și a obligațiilor internaționale.

MNA este la fel de mare și globală ca ONU

Datorită numărului mare de participanți, Mișcarea Nealiniată este al doilea organism internațional ca mărime din lume, după Organizația Națiunilor Unite (ONU). În prezent, are 120 de țări membre, 17 țări observatoare și 10 organizații în calitate de oaspete.

MNA include trei categorii de participare, și anume:

Membru deplin: cei care se bucură de deplinătatea drepturilor și îndatoririlor lor în Mișcare

Membru observator: pot participa doar la deliberările Mișcării care au un caracter plenar și vorbesc cu permisiunea Biroului.

Membru oaspete: participă la întâlnirile la nivel înalt ale Mișcării (în special la sesiunile de deschidere și închidere), dacă a fost aprobat de Biroul de coordonare.

În cei aproape 60 de ani de existență, mișcarea nealiniată (MNA) a reunit un număr tot mai mare de state și mișcări de eliberare, care – în pofida diversității lor ideologice, politice, economice, sociale și culturale – au acceptat principiile fundamentale și obiectivele principale și și-au exprimat dorința de a le îndeplini.

Istoric, țările nealiniate și-au demonstrat capacitatea de a-și depăși diferențele și de a găsi puncte comune de acțiune care să conducă la cooperarea reciprocă și la apărarea valorilor lor comune. Adevăratul spirit de ne-aliniere este caracterizat de solidaritatea dintre Statele membre ale Mișcării, ceea ce le consolidează unitatea și coeziunea.

Facebook Comments