.
În perioada 11-12 octombrie 2021 a avut loc la Belgrad noul summit al Mișcării Țărilor Nealiniate, care a reunit delegații din peste 100 de state. Summitul de două zile marchează a 60-a aniversare a primei conferințe desfășurate în 1961, tot la Belgrad, în fosta Iugoslavie.
Mișcarea de Ne-Aliniere a avut obiectivul de a crea un al treilea bloc global într-o lume polarizată de Războiul Rece Est-Vest. Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că țările „nealiniate” au jucat un rol esențial în menținerea păcii globale în timpul Războiului Rece, numind-o „poveste de succes”.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care a condus summit-ul printr-un link video, a folosit discursul său introductiv, printre altele, pentru a critica modul în care țările occidentale bogate gestionează măsurile declarate a fi împotriva pandemiei Covid-19.
Ministrul indonezian de externe, Retno Marsudi, a declarat că provocările cu care s-a confruntat lumea în timpul fondării Mișcării Nealiniate au rămas și chiar s-au multiplicat.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a notat printr-un mesaj video că întrunirea de la Belgrad se desfășoară într-un moment de provocări globale excepționale și a spus că Mișcarea neliniată are încă un rol important în lume.
Milorad Dodik, membru sârb al președinției tripartite a Bosniei, care a participat și el la summit, a acuzat Occidentul că a impus soluții nerealiste Bosniei și că a adus Bosnia și Herțegovina aproape de dezintegrare.
„Bosnia și Herțegovina se află sub protectoratul Statelor Unite, Japoniei, Canadei și a unor părți din țările europene, unite pentru a impune soluțiile lor oamenilor din Bosnia și Herțegovina. Neînțelegerea [lor] și amestecul în afacerile interne din Bosnia și Herțegovina și din regiune, dublele standarde aplicate în anii 1990 și chiar astăzi, au adus regiunile noastre în pragul dezintegrării”, a afirmat Dodik.
Mișcarea nealiniată a ținut prima conferință în 1961 la Belgrad, în era decolonizării multor țări africane și asiatice sub conducerea președintelui iugoslav Josip Broz Tito, a președintelui Abdel Nasser al Egiptului, a primului ministru Jawharlal Nehru al Indiei și alții.
L-a ajutat pe Tito să devină un om de stat respectat în întreaga lume și mișcarea a fost definită ca un al treilea bloc, format alături de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Cu toate acestea, a început să se dezintegreze în anii 1970 și, după moartea lui Tito în 1980, iar după prăbușirea comunismului, și-a pierdut cea mai mare parte din relevanță și influență întrucât numeroase state membre au preferat până la urmă să se aliniezde cu unul sau celălalt dintre cele două blocuri dominante.
Deși Mișcarea Nealiniată și-a pierdut influența pe scena istoriei într-un timp foarte scurt, țările implicate în mișcare au continuat să organizeze conferințe și reuniuni la nivel înalt în care au fost discutate probleme actuale.
Summitul din aceste zile, la care a participat și ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, ca invitat de onoare, reunește reprezentanți ai 105 țări și 9 organizații internaționale.
Summitul de două zile este considerat un eveniment cu participare ridicată care are loc în ciuda pandemiei de coronavirus din Europa.
Ultimul summit a avut loc în capitala Baku în 2019, găzduit de Azerbaidjan, stat care a fost inclus în Mișcarea Nealiniată în anul 2011 și ocupă actualmente poziția de secretar general al organizației.