de Iulian Soare
Uniunea Europeană (UE) îndeamnă China să-şi deschidă mai mult piaţa întreprinderilor europene, dacă vrea să încheie un acord cu privire la investiţii până la sfârşitul lui 2020.
Aceasta este principala concluzie a ”summit-ului UE – China” desfășurat în data de 14 septembrie 2020, în fapt o videoconferinţă la care au participat preşedintele chinez Xi Jinping, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE.
Miza actualelor discuţii cu Beijingul este acordul cu privire la investiţii, aflat în negocieri de şapte ani, cu șanse mari ca discuțiile să continue. ”Mai sunt multe de făcut”, a recunoscut Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii.
Acord cu privire la investiţii ar asigura că întreprinderile europene vor fie tratate în China la fel cum sunt tratate întreprinderile chineze în UE. Uniunea mai cere respectarea proprietăţii intelectuale, sfârşitul transferurilor de tehnologie impuse firmelor străine în China şi încetarea subvenţiilor excesive acordate întreprinderilor publice chineze.
Iniţial, Germania, care deţine preşedinţia semestrială a UE, voia să vadă încheiat acest acord anul acesta, în cadrul unui summit la Leipzig, la care să ia parte cele 27 de state membre UE şi China. Un summit formal UE – China va putea fi însă organizat în 2021, și, spre dezamăgirea Germaniei, la Bruxelles.
UE așteaptă acum reacția Chinei, Ursula von der Leyen spunând că acest stat trebuie să facă mai mult, de exemplu, ”în sectorul telecomunicaţiilor, dar şi în cel al automobilului” în privinţa deschiderii pieţei.
”Europa trebuie să fie un actor, nu un teren de joc” pentru firmele chineze, a subliniat și Charles Michel.
Singurul lucru concret obținut după reuniune: părțile au aprobat acordul – realizat în 2019 – privind protejarea a 100 de indicaţii geografice protejate europene şi a tot atâtea chineze.
În rest, UE continuă să pună presiune pe China pentru a se alinia politicilor vizând schimbările climatice și respectarea drepturilor omului, în special în Hong Kong și în ceea ce privește minoritatea uigură- solicitări care indispun puterea de la Beijing.
Este de remarcat că un summit virtual Uniunea Europeană – China a mai avut loc și în iunie anul acesta, la capătul căruia președinții Consiliului European și Comisiei Europene au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China și au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.