Ziua de 4 iunie 2022 a marcat cea de-a treizeci și treia comemorare a dispariției Imamului Khomeini, fondatorul Republicii Islamice Iran.
Printre liderii religioși, Imamul Khomeini (1902 – 1989) este o mare personalitate, care este unică și extraordinară în ceea ce privește înaltele sale calități umane. Imam Khomeini, în dimensiune științifică, a fost un filozof, jurist, scriitor, critic, poet, narator și teolog. În dimensiunea spirituală, a fost un rob drept al Lui Dumnezeu, și secretul succesului său a stat doar în credința și sinceritatea sa. Pe lângă faptul că a fost un mare mistic, Imam Khomeini a fost și cel mai mare om politic al timpului său, iar în apogeul luptelor sale politice și al conducerii, și-a menținut spiritul mistic și religios. El a fost cel mai mare inovator al secolului în ceea ce privește cugetul și gândirea, și a prezentat lumii cea mai frumoasă față a Islamului, iar această mare lucrare a sa a fost motivul pentru care milioane de oameni liberi din epoca contemporană au fost atrași de charisma sa fără pereche.
Imam Khomeini a fost un lider politic care dorea ca politica să fie în slujba religiei, ca puterea să fie în slujba oamenilor și totul să fie pentru Dumnezeu. Căutarea Lui Dumnezeu, pietatea divină și iubirea pentru oameni au fost cele trei caracteristici speciale ale Imamului Khomeini, secretul succesului său și, de asemenea, motivul poziției sale înalte în ochii oamenilor. El a stăpânit peste inimile oamenilor.
În lumina învățăturilor școlii Imamului Khomeini, autoritatea sistemului Republicii Islamice a triumfat în ultimii patruzeci de ani de la apariția sa, timp în care s-a regăsit în cea mai sensibilă zonă de criză a lumii, iar stabilitatea și securitatea țării au rezistat victorios, cu prudență și autoritate, în fața a opt ani de război impus și a sutelor de conspirații menite să creeze nesiguranță și subversiune. Astăzi, acest sistem a devenit un model nu doar în regiune, ci și pentru alte națiuni și guverne, ca fiind un sistem puternic și stabil, un vârf de lance al rezistenței.
După cum a prezis Imam Khomeini, cu gândirea sa profundă, explicând natura sistemelor arogante și dominatoare, astăzi suntem martori la intensificarea conflictului de interese al marilor puteri în unele părți ale lumii și la izbucnirea războiului într-o parte a Europei, și asistăm la uciderea oamenilor, la strămutarea a milioane de persoane și la sporirea suferinței națiunilor.
Imam Khomeini, ca lider salvator pentru toți asupriții lumii, fie că sunt musulmani sau non-musulmani, fie că sunt religioși sau nu, a dorit întotdeauna fericirea tuturor oamenilor și s-a simțit responsabil pentru toate ființele umane. Această responsabilitate divină a fost exprimată atât în mesajul său către domnul Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, cât și prin simțământul său de responsabilitate pentru salvarea oamenilor de sub comunism, precum și prin ruperea relațiilor cu fostul regim rasist non-musulman din Africa de Sud. Și în ceea ce-i privește pe ceilalți musulmani, indiferent de culoare, rasă, limbă, sectă și clasă, vedem cum Imam Khomeini consideră în mod clar că unitatea celor oprimați, de pe tot mapamondul, este cea mai importantă și mai fructuoasă modalitate de a înfrunta regimurile arogante ale lumii. Acesta crede că unitatea, solidaritatea și sprijinul reciproc în fața opresiunii din întreaga lume este singura modalitate de a pune capăt acestei opresiuni.
Potrivit Imamului Khomeini, distribuția puterii în structura politică a relațiilor internaționale este inegală și încalcă drepturile națiunilor și țărilor slabe. Distribuția resurselor materiale și naturale ale puterii nu este uniformă în întreaga lume, iar ceea ce s-a întâmplat în structura politică obiectivă a sistemului internațional se naște din relații politice inegale, dominație, influența marilor puteri și afilierea politică a țărilor dominate. În legătura cu acestea, el spunea: „Puterea, în mâinile asupritorului, duce lumea la corupție.”
Explicând principiile politicii externe și diplomației Republicii Islamice, Imamul Khomeini spunea: „Relațiile noastre cu toți străinii se vor baza pe principiul respectului reciproc. În acest sens, nu vom ceda asupririi și nu vom asupri pe nimeni.” Imam Khomeini, cu o viziune realistă, afirma că „Nu vom trăi niciodată în spatele ușilor închise, dar nici nu vom deschide aceste uși în fața colonizatorilor. Tratăm fiecare țară cu respect reciproc, dacă așa dorește.”
Aici este necesar să subliniem principiul neamestecului în afacerile interne ale altor țări din punctul de vedere al Imamului Khomeini: „Sperăm că pacea mondială se va baza pe independența națiunilor și pe neamestecul reciproc în treburile altora”, a spus el. Și a afirmat, în altă parte: „Noi nu suntem dintre cei care, atunci când devenim puternici, vrem să intervenim cu forța într-o altă țară.” Astfel de cuvinte ale Imamului Khomeini arată natura pașnică a politicii externe a Republicii Islamice Iran în relațiile cu alte țări.
Astăzi, când comunitatea internațională, în structura ei, se confruntă cu o situație politică critică, mai mult ca niciodată, ea trebuie să cunoască principiile și ideile politice ale Imamului Khomeini pe diverse paliere internaționale.
Ambasada Republicii Islamice Iran în România