de Sherwood Ross
Cei șase trăgători care au participat la asasinarea președintelui John F. Kennedy au fost direct legați de CIA (Agenția Centrală de Informații din SUA) și au fost deconspirați de un contestatar notoriu al Raportului Comisiei Warren. În mod semnificativ, Lee Harvey Oswald, cel desemnat de către Comisia Warren ca fiind „unicul asasin”, nu a fost menționat printre cei șase.
În timpul unui interviu publicat pe 20 noiembrie 2013 în jurnalul The Santa Barbara Independent, dr. James Fetzer din Madison, Wisconsin, președintele Oswald Innocence Campaign, a dezvăluit, pe baza unor cercetări convergente, numele a cinci dintre cei care par să fi fost trăgătorii, iar pe al șaselea l-a identificat ulterior separat.
Cei șase au fost următorii:
(1) Prima lovitură, care l-a lovit pe Kennedy din spate, pare să fi fost trasă din partea de sus a clădirii County Records de către șeriful adjunct din Dallas, Harry Weatherford. A folosit o armă 30-06 Springfield pentru a trage cu un glonț Mannlicher-Carcano (MC) prevăzut cu un guler de plastic cunoscut sub numele de sabot, care l-a lovit pe JFK la 5 cm sub sub umăr, chiar în dreapta coloanei vertebrale. Aceasta a fost totuși o rană superficială, care nu l-ar fi ucis pe președinte.
(2) Jack Lawrence, un expert al Forțelor Aeriene din SUA, care a plecat să lucreze pentru reprezentanța de automobile care a furnizat vehicule pentru coloana prezidențială cu doar câteva zile înainte de asasinat. El a tras din față, de la capătul de sud al pasajului subteran triplu. Glonțul a trecut prin parbriz și l-a lovit pe JFK în gât.
(3) Nestor „Tony” Izquierdo, un cubanez anti-Castro recrutat de CIA, a tras din spate glonțul care l-a lovit pe JFK în ceafă după ce limuzina a fost oprită. A tras trei focuri, dintre care două au ratat, folosind un Mannlicher-Carcano. Au fost singurele focuri sonore, trase din clădirea Dal-Tex, care găzduia o corporație minieră de uraniu numită Dallas Uranium and Oil.
(4) Roscoe White, un ofițer de poliție din Dallas cu legături cu CIA, a tras din colțul alăturat traseului de rulare, dar pare că și-a „deviat împușcătura”, a spus Fetzer, „pentru că ar fi lovit-o pe Jackie (soția lui JFK, aflată lângă el în mașină), așa că împușcătura lui a intrat în iarbă”. Fiul său i-a descoperit ulterior jurnalul, dar l-a dat FBI-ului și nu a mai fost văzut de atunci.
(5) Malcolm „Mac” Wallace, care a tras de la Depozitul de carte de acolo din Dallas. Acest asasin ar fi ucis o duzină de oameni pentru Lyndon B. Johnson. „Mac” pare să fi tras din partea de vest a depozitului asupra guvernatorului Texas, John Connally, crezând greșit că era senatorul Ralph Yarborough, pe care LBJ îl disprețuia. Amprenta lui Wallace a fost găsită pe una dintre cutiile din „vizuina asasinului” din depozitul de cărți din care aparent ar fi tras Oswald.
(6) Fetzer spune că Frank Sturgis, complice ulterior la jaful Watergate, și care pare să fi fost de asemenea legat de CIA, a tras de la capătul de nord al Pasajului Triple. Glonțul său a intrat în tâmpla dreaptă a lui Kennedy. Se știe că Sturgis avea legături cu Meyer Lansky, un renumit cap al sindicatului crimei. Frank Sturgis și-a mărturisit rolul avut în fața unui detectiv din New York City, Gold Shield, când a fost arestat de acesta la tentativa de a o ucide pe Marita Lorenz.
În interviul său acordat ziarului „Independent” din Santa Barbara, Fetzer a spus că „au fost trăgători în șase locații diferite”, cu un total de până la 10 focuri trase, dintre care trei au ratat ținta. El a afirmat că JFK a fost lovit din patru direcții diferite: din spate, în gât din față și de două ori în cap, după ce șoferul a oprit mașina pentru a se asigura că va fi ucis. O altă lovitură ratată l-a rănit pe spectatorul James Tague, în timp ce „una sau mai multe focuri l-au lovit pe guvernatorul Connally”.
În schimb, Comisia Warren a concluzionat în mod absurd că un singur glonț l-ar fi lovit pe Kennedy. Raportul afirmă că glonțul a venit din spate, i-a ieșit prin gât și apoi l-a rănit pe Connally. Fetzer a explicat că teoria „glonțului magic” propusă de Comisia Warren nu este doar falsă, ci și dovedit falsă și nici măcar posibilă din punct de vedere anatomic, deoarece au fost lovite și vertebrele cervicale.
Ruth Paine, care pare să fi lucrat pentru CIA, a aranjat ca Oswald să lucreze la depozitul de cărți „cu doar câteva săptămâni înainte de asasinat, ceea ce făcea parte din proiectul de a-l face pe Oswald să arate ca un ticălos”, a spus Fetzer. În realitate, până în momentul asasinatului, Oswald a fost un informator plătit al FBI, care primea 200 de dolari pe lună. Aceasta explică de ce formularele sale W-2 nu au fost niciodată eliberate de guvern.
În ceea ce privește motivația de a-l ucide pe JFK, Fetzer a remarcat că președintele amenința că va sparge CIA în o mie de bucăți, că șefii departamentelor CIA considerau în comun că este prea blând cu comunismul. De asemenea, mafia era nemulțumită întrucât procurorul general Robert Kennedy, fratele președintelui, reprima crima organizată. Existau și mari nemulțumiri în rândul șefilor CIA auzindu-se că JFK urma să desființeze FED-ul (Federal Reserve Bank) și să reducă alocația acordată scăderii rezervelor strategice de petrolul.
Fetzer a mai spus că vicepreședintele Johnson, care și-a forțat călătoria cu JFK în Los Angeles pentru a-i urma la Casa Albă după ce avea să fie eliminat, „a fost un jucător esențial” care a facilitat asasinarea. Lyndon Baines Johnson (numit adeseori LBJ) și-a trimis asistentul administrativ șef, Cliff Carter, la Dallas pentru a se asigura că toate aranjamentele pentru asasinat au fost puse în aplicare. Iar prietenul său apropiat, J. Edgar Hoover (directorul Biroului Federal de Investigații), a folosit FBI-ul pentru a acoperi toate urmele.
Fetzer a spus mai departe că au existat „mai mult de 15 indicii de complicitate ale Serviciului Secret în pregătirea asasinării lui Kennedy” și anume: doi agenți desemnați să păzească limuzina președintelui au fost lăsați în urmă la Love Field; limuzina lui JFK, care ar fi trebuit să fie în mijlocul convoiului, a fost pusă pe primul loc; escorta cu motociclete a fost redusă la patru și a fost instruită să nu se poziționeze în spatele limuzinei; iar după ce au fost trase primele focuri șoferul a tras limuzina pe stânga și s-a oprit. Când luați în considerare totalitatea dovezilor, nicio explicație alternativă nu este rezonabilă.
În interviul său din Santa Barbara publicat de jurnalul Independent, Fetzer a spus că sondajele de opinie publică „au arătat de-a lungul anilor că până la 85% din public și-a exprimat dezacordul cu Comisia Warren și cu teoria unui singur asasin”. Fetzer a detaliat punctele pe care le-a susținut în detaliu în timpul discursului său principal, „The Assassination of America”, pentru conferința din Santa Barbara JFK pe care a organizat-o și moderat-o.
*
James Fetzer este un fost ofițer al Marinei care și-a obținut doctoratul în istoria şi filosofia ştiinţei. A publicat 29 de cărți și este un distins profesor emerit al Universității din Minnesota Duluth. Este, de asemenea, editor și colaborator al revistei Veterans Today.
Sursa: https://www.scoop.co.nz/stories/HL1312/S00202/three-of-six-shooters-of-jfk-had-ties-to-cia-sherwood-ross.htm