Fost angajat al serviciilor de informații: „În 2020 alegerile din SUA au fost fraudate prin implicarea majoră a autorităților din România” – Partea I

Fraudarea alegerilor din SUA este totodată rezultatul insidios al digitalizării vieții noastre

02:11, 10 februarie 2022 | | 2009 vizualizări | Nu există niciun comentariu
Distribuie

Vă prezentăm rând pe rând într-o serie de câteva articole o succesiune de date șocante ale căror semnificații pot fi realmente uriașe pentru întregul context internațional actual. Este vorba nu doar despre modalitatea principală prin care au fost fraudate alegerile prezidențiale ce au avut loc în noiembrie 2020 în Statele Unite, dar și despre devoalarea unui masiv sistem operativ de furt al datelor personale având vaste ramificații în domeniul financiar-bancar.

Subliniem că toate informațiile și datele ce vor fi expuse pot fi probate cu documente. În pofida faptului că probele sunt deosebit de concludente, este semnificativ că autoritățile române și străine care au fost sesizate asupra acestor elemente încă de acum mai bine de 10 ani nu au luat nicio măsură pentru a stopa fraudele. Mai mult, au căutat cu îndârjire să acopere dovezile și să nu permită declanșarea unei investigații oficiale.
Dezvăluirile care urmează au fost făcute de fostul angajat în cadrul anumitor structuri de informații Raul-Nicolae Coltor într-un interviu oferit în data de 9 februarie 2022 lui Calistrat Atudorei, președintele Forumului Țărilor Nealiniate. Deși o parte dintre informațiile care urmează a fi expuse au mai fost făcute publice pe diverse căi de către domnul Coltor, unele evenimente recente tind să propulseze corelațiile acestor dezvăluiri într-un imens scandal internațional.

Calistrat Atudorei: Domnule Raul Coltor, faptele despre care vorbiți par a fi de-a dreptul șocante. Foarte puțină lume s-ar fi așteptat ca tocmai România să aibă o pondere atât de mare în fraudarea alegerilor din America. Însăși afirmația că alegerile din noiembrie 2020, în urma cărora Trump a pierdut al doilea mandat, au fost măsluite este extrem de îndrăzneață. Cum puteți dumneavoastră dovedi așa ceva? Cum ați ajuns la această concluzie? Eventual, vă rog să ne spuneți câte ceva despre formația profesională pe care o aveți.

Raul Coltor: Eu nu am obligația să dovedesc nimic, autoritățile au această obligație și ar putea reuși cu ajutorul meu. Tocmai datorită faptului că autoritățile refuză această cercetare indică faptul că sunt implicate. Am ajuns la această concluzie adunând, centralizând și analizând informații, date și probe în decurs de 13 ani. În ceea ce privește formarea mea profesională vă pot spune că a început într-un mod nu tocmai conștient în anul 1999 ca hacker, iar în anul 2002-2003 am fost orientat spre a-mi folosi deprinderile în scopul căutării și stabilirii adevărului de către foști ofițeri ai armatei române. Din anul 2009 am luat drumul străinătății, lucrând în domeniul tehnologiei informației până în anul 2018.

C. A.: Să intrăm așadar în subiect. Care este mai exact firul evenimentelor?

R. C.: În anul 2011 am predat o serie de date electronice către autoritățile române. Pachetul de date conținea printre altele și elemente tehnice (metodele necesare) care puteau forma un mecanism de fraudare a alegerilor din Statele Unite ale Americii. Sistemul despre care vă vorbesc poate fi folosit, cu mici adaptări, în întreaga lume. Acesta se bazează integral pe cea mai răspândită infracțiune din spațiul virtual, care este cunoscută sub denumirea de „furt de identitate”. Furtul de identitate este o infracțiune foarte gravă, scăpată în totalitate de sub control de către autorități, iar gravitatea acestui fapt atrage după sine digitalizarea globală, care se vede că nu e dorită de o mare parte a oamenilor. Ca să se înțeleagă mai clar complicitatea autorităților, dau următorul exemplu: ca și spațiul terestru și aerian, spațiul virtual trebuie asigurat din punct de vedere al securității și siguranței de către autoritățile statale. Gravitatea consecințelor și a efectelor negative care se formează în lipsa asigurării securității și siguranței spațiului virtual este mai mare decât în celelalte două spații. Având în vedere că în prezent utilitățile, finanțele, medicina, educația și economia în general sunt parte din spațiul virtual, iar cetățenii sunt lipsiți de orice educație tehnică în domeniul virtual, consecințele și efectele deosebit de grave se întind pe o perioadă foarte lungă de timp. Este afectată în cele din urmă securitatea națională, mai exact viețile tuturor. În meseria de analist extern de risc am învățat să mă întreb, bazându-mă pe reversul ingineriei sociale, dacă nu cumva exact asta s-a și dorit și s-a planificat de către cineva. Despre furtul de identitate am putea vorbi, eventual, într-un alt interviu.

Numele unor victime din SUA supuse fraudelor electronice bancare care au devenit și victime ale fraudelor electorale din 2016/2020 prin complicitatea Poliției Române

C. A.: Da, așa cum am discutat inițial, urmărim să dezvoltăm toate aceste subiecte de o mare importanță pentru interesul general și care sunt încă foarte puțin abordate în spațiul public. Să revenim la predarea de date de care spuneați.

R. C.: În iunie-iulie 2011 datele electronice au fost predate anumitor instituții, respectiv angajaților acestora. Prima instituție la care au fost predate este Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) din Alba Iulia. Predarea a avut loc în sediul BCCO din Alba. Lucrătorii care au primit sunt următorii comisari-șefi: Negru Cristian (rudă a Laurei Codruța Kovesi), Radu Valentin, Mărginean Cristian, Cioară Dorin, Mariș Claudiu, … Mădălin (din departamentul Cyber Crime). În lipsa procesului verbal de predare/primire pot dovedi că datele au ajuns la acești polițiști printr-un fragment al unui proces verbal de percheziție informatică.

Dovada că Raul Coltor a predat datele în 2011 către Poliția Română

Acești polițiști au acționat în vederea primirii respectivelor date sub comanda comisarului-șef Traian Berbeceanu. Chiar dacă predarea a avut loc în birourile BCCO Alba, polițiștii care au primit datele au făcut-o într-un mod ilegal. Au refuzat să întocmească proces verbal de predare/primire și opisul aferent (o listă a documentelor primite). La aceeași întâlnire, coordonată de Traian Berbeceanu și de doi comisari, au participat și alți doi comisari de la forul superior, Direcția de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) București. Aceștia au fost trimiși la respectiva predare de date de către comisarul-șef Virgil Spiridon, șeful departamentului Cyber din cadrul DCCO București. În baza de date predată acestor polițiști se regăseau aproximativ 50 de milioane de date personale din întreaga lume, precum și sursa de proveniență a acestor date, care este reprezentată de un număr de 14 milioane de servere sparte (hackuite). Mai mult de jumătate din aceste date personale aparțin unor cetățeni din SUA, victime ale acelor fraude financiar-bancare și/sau altor tipuri de infracțiuni. În timpul acestei întâlniri cu polițiștii de la sediul BCCO Alba au fost făcute exemplificări practice referitor la modalitățile prin care aceste date personale în combinație cu datele bancare aferente pot aduce venituri ilicite.

C. A.: Mai exact, în ce au constat acele exemplificări?

R. C.: La modul concret, unul dintre angajații de poliție a fost de acord să îmi pună la dispoziție contul bancar personal în scopul de a i se transfera o sumă de bani dintr-un cont al unei victime, cetățean american, client al băncii CHASE Bank. La momentul respectiv (în anul 2011) banca Chase Bank era supusă unui atac cibernetic prin care au fost afectați peste 10.000 de clienți, toți fiind americani. Lucrătorii de poliție au folosit internetul instituției pentru conectarea la contul bancar al victimei în baza unui mandat cu autorizație DIICOT semnată de procurorul Florea Cristian. Același procuror DIICOT din Alba a mai emis ulterior autorizații de acest gen privind folosirea de fonduri ilicite provenite din același tip de infracțiuni bancar-electronice în scopul de a genera bugete ilegale pentru uzul DIICOT.

Cu acești bani din fraude au cumpărat polișiștii droguri pentru înscenarea de la CLUJ

C. A.: Este o informație bombă! Se practică și așa ceva?

R.C.: Da, și încă destul de des. Vă dau ca exemplu un caz DIICOT Alba, al unui flagrant produs la Cluj Napoca, în decembrie 2011. La acest caz au participat BCCO Alba Iulia și BCCO Cluj Napoca, caz în care sume de bani proveniți ilicit din fraudarea conturilor bancare americane au fost folosite pentru a fi cumpărate droguri de către comisarul-șef Mărginean Cristian de la un dealer din Cluj Napoca. Despre acest caz vă mai menționez că a început în iulie 2011, iar motivul real pentru care i-a fost înscenat totul presupusului dealer este halucinant. Presupusul dealer este cântărețul de muzică hip-hop cunoscut cu numele de scenă drept Mr. Levy. Acesta a scos melodia „Arde” împreună cu trupa Paraziții în care există următorul vers: „Dați-mi brățări și îmbrăcați-mă în dungi”. Se dorea ca acest cântăreț să ajute DIICOT-ul să aresteze trupa Paraziții. Restul amănuntelor le voi face publice după ce voi fi audiat.

Mr. Levy vs. Paraziții folosit ca „dealer” de droguri de către BCCO Alba cu bani din fraude bancare aprobați ca buget de către DIICOT – abuz marca Berbeceanu

C. A.: Să revenim la momentul exemplificării din biroul BCCO Alba.

R. C.: Aceasta s-a încheiat cu succes dovedind vulnerabilitățile bancare și modurile în care acestea pot fi exploatate fraudulos. După demonstrația încheiată cu succes am solicitat angajaților de poliție prezenți procesul verbal de primire a datelor și întocmirea unui opis privind conținutul predat. Am fost rugat să aștept în afara biroului până când voi fi chemat. După puțin timp am fost chemat din nou în birou, unde mi s-a spus că datele predate trebuie examinate la București, la sediul DCCO, de unde urmează să primesc procesul verbal și opisul. Am întrebat cine este responsabil de această decizie și mi s-a spus că decizia le-a fost comunicată telefonic de către comisarul-șef Virgil Spiridon și aprobată de comisarul-șef Traian Berbeceanu.

C. A.: Se pare că formau un fel de grup de acțiune…

R. C.: Pentru a se înțelege mai bine cele întâmplate și gravitatea faptelor comise de polițiști la data predării, formulez următoarea sinteză. Comisarii șefi de poliție din cadrul BCCO Alba împreună cu lucrătorii de poliție DCCO București trimiși de Virgil Spiridon (Bogdan și Cristi) au primit în mod ilegal un pachet de date care conținea printre altele 25 de milioane de identități personale furate din spațiul virtual. Menționez că respectivele identități aveau alăturate conturile bancare, precum și modalitățile de fraudare a conturilor victimelor. Totodată, identitățile furate acestor victime au fost folosite ulterior în fraudarea alegerilor din Statele Unite din 2020. Cu alte cuvinte, prin exemplificarea făcută i-am învățat pe polițiști să fure și să devină complici la fraudarea alegerilor din SUA 2020. Intenția mea a fost, desigur, ca prin exemplificare să demonstrez că acele infracțiuni se produc cu adevărat și că poliția trebuie să ia măsuri legale. Din nefericire, așa cum v-am spus, polițiștii au învățat să fure și probabil au excelat în acea direcție.

C. A.: Sunt lucruri foarte grave. Care ar fi consecințele pe termen lung?

R. C.: Există consecințe infracționale extinse și ele lovesc direct în parteneriatul strategic româno-american. Vă pot menționa pe scurt următoarele implicații:
• Complicitate la insurecție (fraudarea alegerilor din SUA din 2016 și 2020);
• Implicarea statului român în fraude bancare. Aceste fraude bancare au dus la posibilitatea ca băncile să solicite să fie despăgubite din banii cetățenilor români prin mărirea taxelor și impozitelor, fapt care ne este prezentat în mod fals ca datorie externă;
• Atragerea unui posibil conflict armat născut din deținerea și folosirea ilegală a datelor personale aparținând unor oficiali americani de rang înalt;
• Implicarea autorităților române în atacul cibernetic din 2012 asupra instituțiilor guvernamentale federale americane: FBI, US Army, NSA. Acest caz a fost parțial făcut public de către FBI abia în anul 2020. Pot să evaluez că gravitatea acestui atac cibernetic echivalează cu cazul Pacepa.

Atacul în timp real asupra site-urilor federale americane

C. A.: Într-adevăr, sunt implicații uriașe și foarte serioase. Cum a continuat întâlnirea de la biroul BCCO Alba?

R. C.: Am fost nevoit să accept varianta propusă de polițiștii de la BCCO Alba referitoare la primirea procesului verbal de predare/primire și a opisului la București. Este important de reținut că pachetul de date electronice a fost luat de către acești polițiști fără procedurile legale. Datele au rămas în posesia lucrătorilor de poliție prezenți, fapt care denotă însușirea acestora în interes personal. Ca să vă faceți o idee despre valoarea pe piața neagră a acestor identități furate, strict referitor la datele personale și conturile bancare aferente, înmulțiți 50 de milioane cu 5 dolari bucata. Rezultatul este minim 250 de milioane de dolari pe pachetul de date. Acest pachet de date putea fi vândut mai multor entități, cu o sumă egală sau mai mare. Putea fi vândut de exemplu de încă 10 ori sau de 100 de ori unei corporații, să zicem, din China. Atenție! Acest pachet nu se consumă în urma unei vânzări, el poate fi vândut mai departe de oricâte ori dorește cel care îl deține. Cu alte cuvinte, sunt oferite anumite copii, dar originalul rămâne în posesia celor care l-au primit. Iar cei care au cumpărat pot vinde la rândul lor mai departe.

C. A.: Exceptând cele 25 de milioane de identități ale cetățenilor americani menționate, diferența de 25 de milioane de identități furate cui aparțin?

R. C.: Celelalte 25 de milioane de identități și conturi bancare aferente aparțin următoarelor state: Federația Rusă, China, Noua Zeelandă, Japonia, India, Marea Britanie, Franța , Germania, Irlanda, Spania, Italia, Canada, Brazilia, etc. Trebuie să înțelegem că prin acest comportament degradant al autorităților române față de aceste țări statul român scrie o pagină rușinoasă a istoriei moderne, pe care noi ca popor nu merită să o plătim.
Țin să menționez că ofer statut juridic acestui interviu și că aceleași lucruri le voi susține în fața oricărei instanțe de judecată.

(VA URMA)

Facebook Comments