Câteva concluzii după summitul BRICS din Brazilia

.

de dr. Calistrat M. Atudorei

             În perioada 6-7 iulie 2025 a avut loc în capitala Braziliei, Rio de Janeiro, un nou Summit BRICS, cel de-al XVII-lea de la înființarea oficială a organizației (2009). Reuniunea a avut ca tematică generală Consolidarea cooperării Sudului Global pentru o guvernanță mai incluzivă și mai sustenabilă.

La sfârșitul summit-ului a fost adoptată Declarația de la Rio de Janeiro menită să configureze o orientare strategică spre o mai mare extindere, incluziune și strânsă cooperare, atât în interiorul organizației, cât și cu celelalte state ale lumii.

Înainte să analizăm câteva detalii concrete ale Declarației și ale Obiectivelor asumate, consider util să reamintesc că BRICS are în prezent 10 membri plini și 10 state partenere.

Cei 10 membri plini sunt: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Se consideră uneori că organizația are 11 membri plini, fiind inclusă și Arabia Saudită, țară care a solicitat să intre și a  fost admisă, dar încă nu a aderat oficial.

Cei 10 parteneri sunt: Belarus, Bolivia, Cuba, Kazahstan, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Uganda,  Uzbekistan și Vietnam (care s-a alăturat în data de 13 iunie 2025).

BRICS reunește în prezent aproximativ 56% din populația lumii și – este foarte important de observat – din punct de vedere economic a preluat deja conducerea la nivel mondial. Mai exact, BRICS acoperă 35% ca procent din PIB-ul global (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare, PPC) (sau chiar 44% dacă includem și cei zece parteneri) față de procentul de 30% acoperit de statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite; în plus, Uniunea Europeană este considerată „membru ne-enumerat”).

Organizația BRICS urmărește să promoveze o ordine mondială multipolară, care să ofere o cooperare mai echitabilă, ca alternativă față de dominația instituțiilor conduse de Occident.

Obiectivele generale ale summitului BRICS din 2025

În termeni foarte largi, obiectivele au fost grupate pe următoarele categorii:

• Reafirmarea viziunii strategice a BRICS;
• Concentrarea pe respectul reciproc, egalitate suverană, democrație și incluziune;
• Consolidarea cooperării pe baza a trei piloni (Politic și de securitate; Economic și financiar; Cooperare culturală și interpersonală);
• Angajamentul față de pace, dezvoltare incluzivă și reforma instituțiilor de guvernanță globală.

Principalele direcții asumate prin Declarația de la Rio

• Extindere și incluziune: este de remarcat că Indonezia a fost inclusă în ianuarie 2025 ca membru BRICS cu drepturi depline, iar Vietnam a devenit în iunie 2025 al zecelea stat partener. Constatăm evoluția BRICS către o platformă mai largă a Sudului Global, mărind astfel acoperirea diplomatică și influența normativă a organizației.
• Reformarea guvernanței globale: BRICS a solicitat restructurarea ONU, FMI și Băncii Mondiale pentru a reflecta mai adecvat realitățile globale actuale. China și Rusia au reafirmat sprijinul pentru statutul permanent al Indiei și Braziliei de membri ai Consiliului de Securitate al ONU.
• Guvernanța IA:Declarația liderilor BRICS privind inteligența artificială a promovat dezvoltarea etică și incluzivă și consolidarea capacităților economice și sociale ale Sudului Global.
• Finanțarea pentru climă:Declarația privind finanțarea pentru climă a solicitat fonduri concesionale, previzibile și accesibile din partea națiunilor dezvoltate, precum și lansarea unei platforme de cercetare climatică BRICS .
• Comerț global, finanțe și suveranitate economică:Au fost solicitate reforme ale cotelor în cadrul FMI și participarea la acțiunile Băncii Mondiale pentru țările emergente și în dezvoltare. A fost consolidată Noua Bancă de Dezvoltare (NDB) a BRICS pentru împrumuturi în monedă locală.
• Instrumente economice inovatoare:Lansarea garanțiilor multilaterale BRICS (BMG) pentru reducerea riscurilor investițiilor și a platformei de plăți transfrontaliere BRICS pentru suveranitatea financiară.
• Dezvoltare Umană:Lansarea Parteneriatului pentru Eliminarea Bolilor Determinate Social.

            Extrase relevante din Declarația de la Rio

Asumarea ordinii specifice lumii multipolare: „Suntem de acord că, în contextul realităților contemporane ale lumii multipolare, este crucial ca țările în curs de dezvoltare să își intensifice eforturile de a promova dialogul și consultările pentru o guvernanță globală mai justă și echitabilă și relații reciproc avantajoase între națiuni”.(1)

Semnalarea necesității urgente de a reorienta politicile instituțiilor financiar-bancare de sorginte occidentală: „Este nevoie urgentă de a reforma Instituțiile Bretton Woods (BWI) pentru a le face mai agile, eficiente, credibile, incluzive, adecvate scopului, imparțiale, responsabile și reprezentative, sporindu-le legitimitatea”.(2)

Opoziția fermă față de practicile hegemonice de exploatare a statelor în curs de dezvoltare: „Condamnăm impunerea de măsuri coercitive unilaterale care subminează dreptul internațional și principiile și scopurile Cartei ONU. Sub forma sancțiunilor economice unilaterale și a sancțiunilor secundare, se produc efecte negative de amploare asupra drepturilor omului, inclusiv dreptul la dezvoltare, sănătate și securitate alimentară, drepturile populației generale a statelor vizate, afectând în mod disproporționat persoanele sărace și cele aflate în situații vulnerabile”.(3)

Confruntarea reală dintre BRICS și Globalismul occidental

Este de remarcat un fapt surprinzător la prima vedere și anume acela că printre obiectivele asumate de BRICS regăsim și o parte dintre obiectivele de bază promovate de instituțiile occidentale, cum ar fi cele de guvernanță globală, Agenda 2030, respectul acordat FMI, Băncii Mondiale, Organizației Mondiale a Sănătății, Acordului Climatic, a campaniilor de vaccinare… Acest fapt este de natură să îi contrarieze pe cei care au înțeles natura cel puțin controversată a acestor deziderate globaliste. Tocmai de aceea, dată fiind această suprapunere, par pe deplin justificate criticile celor care afirmă că „existența a două tabere în competiție, respectiv BRICS și Globalismul, este o iluzie”.

Cu toate acestea, este necesar să înțelegem că politica este prin definiție o artă a disimulării. Cel mai adesea, obiectivele reale ale politicienilor sunt abil mascate de declarații diplomatice. Un exemplu relevant este China, care preferă să nu aibă conflicte și divergențe majore cu nicio mare putere astfel încât dinamica în curs (care o avantajează net) să continue. Știm de asemenea că, în mod paradoxal, și Rusia este avantajată de tendințele generale actuale, care îi conferă o vertiginoasă creștere economică, deși este în război și este supusă unor drastice sancțiuni. În aceste condiții, este plauzibil să credem că nici Rusia nu caută să provoace sau să creeze tensiuni suplimentare prin opoziția manifestă față de instituțiile globaliste.

În orice caz, dincolo de declarațiile mai mult sau mai puțin „corect politice” exprimate în cadrul oficial, este relevant să observăm ceea ce se petrece „pe teren”. La acest nivel este foarte greu să negăm ciocnirea reală de interese ce se desfășoară între statele afiliate ordinii unipolare conduse de SUA și statele ce promovează (mai mult sau mai puțin discret) ordinea multipolară. Să analizăm pe rând câteva dintre domeniile de clară divergență.

Confruntarea militară

Există în prezent două fronturi foarte fierbinți în care interesele globaliste se ciocnesc cu cele ale BRICS: cel din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu. Este însă tot mai evident că exponenții globalismului și ai unipolarității pierd în mod categoric pe ambele fronturi.

Rusia avansează zilnic, deținând acum aproape 20% din teritoriul din 2022 al Ucrainei. Trupele ruse au distrus până acum toate capacitățile militare ale NATO de pe teritoriul Ucrainei despre care se specula că vor întoarce soarta războiului (tancuri, sisteme defensive, avioane de atac, etc). Iluzia superiorității militare a NATO a fost spulberată. Acum trei ani, în 2022, planul Occidentului era să distrugă Rusia prin sancțiuni, război și divizare social-politică interioară, ceea ce ar fi condus la o schimbare de regim. Este clar că strategia nu a funcționat, ba dimpotrivă, Rusia este de neoprit militar și urcă puternic economic.

Statele Unite caută acum să vândă armament către NATO pentru a ajunge în Ucraina, iar statelor europene membre NATO li s-a solicitat să crească plafonul de contribuție la 5%. Nu putem să nu remarcăm spiritul de om de afaceri al președintelui Trump, care obține profituri uriașe din vânzările de arme. Chiar și așa, soarta războiului din Ucraina nu mai poate fi întoarsă. În primul rând pentru că Rusia are un ritm de construcție a dispozitivelor militare de cinci ori mai mare decât tot NATO împreună. În al doilea rând, Vestul nu mai are resurse pentru arme. Nu este vorba doar despre bani! Este nevoie de resurse esențiale, care în majoritatea lor erau cumpărate din China, care însă nu mai dorește acum să le vândă Occidentului. Este vorba despre antimoniu (material de bază pentru proiectile), galiu (pentru radare și sisteme de ghidare), germaniu (pentru funcționarea sateliților), grafit (necesar în obținerea invizibilității față de radar a avioanelor de luptă și a submarinelor) sau tungsten (pentru blindaje și efectul de penetrare al rachetelor).

Pe celălalt front, Israelul a recurs la atacuri prin care a ucis lideri importanți din conducerea militară și științifică a Iranului, intenționând o decapitare a regimului de la Teheran. Însă, în loc de colapsul așteptat, Iranul a dovedit că este foarte stabil și puternic și a răspuns devastator. În scurt timp o altă iluzie a fost spulberată: aceea că Iron Dome și celelalte scuturi israeliene ar fi invincibile. S-a văzut că nu este deloc așa. Iranul a lansat la început valuri masive de rachete la costuri mici, iar pentru interceptarea lor Israelul a consumat în număr mare rachete de interceptare foarte costisitoare. Se aproximează că rachetele iraniene costau în medie cam 200.000 dolari bucata, în timp ce fiecare rachetă de interceptare israeliană costa cam un milion bucata, fiind nevoie de minim trei rachete pentru a doborî una iraniană. Confruntarea cu Iranul i-a costat astfel pe israelieni de zeci de ori mai mult decât pe iranieni! Pe ansamblu, a devenit acum un fapt recunoscut tot mai larg că Israelul (chiar fiind sprijinit de SUA) a suferit o înfrângere severă în războiul de 12 zile cu Iranul. Este relevant să observăm că în doar 10 zile de război (13 iunie – 23 iunie 2025), Iranul a distrus sau avariat grav următoarele obiective strategice israeliene:

1. „Pentagonul israelian”, complexul de informații militare Kirya;
2. Institutul de Știință Weizmann, care joacă un rol principal în programul nuclear clandestin al Israelului;
3. Sediul central al serviciilor de informații militare Aman de la Glilot Mizrah, lângă Herzliya. Aman monitoriza unitățile de spionaj de elită, cum ar fi: Unitatea 8200 (informații prin semnale), Unitatea 504 (informații umane) și Unitatea 9900 (informații geospațiale);
4. Filiale ale Ministerului de Interne israelian responsabile de coordonarea militară internă;
5. Sediul central operațional al Mossadului (!!);
6. Cea mai protejată bază aeriană, Nevatim, din Israel, precum și baza aeriană Tel Nof;
7. Aeroporturile Ben Gurion (în mod repetat), Ramat David, Palmachim și Ovda, lângă Eilat;
8. Centrele de comandă și control ale armatei israeliene și ale Mossadului atât din Tel Aviv, cât și cele din Haifa;
9. Rafinăria de petrol Bazan din Haifa – cel mai mare centru de procesare a combustibilului din Israel;
10. O centrală electrică gigantică din Ashdod, care a declanșat o explozie puternică și pene de curent majore;
11. Complexul Rafael Advanced Defense Systems, situat la nord de Haifa – care găzduiește mai multe fabrici și clădiri de cercetare și dezvoltare ce produc elementele esențiale ale echipamentelor militare israeliene;
12. Zona industrială Kiryat Gat – un centru de bază pentru producția militară de microprocesoare și de înaltă tehnologie;
13. Parcul de tehnologii avansate Gav-Yam Negev, lângă Beersheba, care găzduiește firme ce lucrează în domeniul războiului cibernetic, inteligenței artificiale și tehnologiei militare.(4)

Confruntarea economică

Să observăm că BRICS deține acum lanțurile de aprovizionare cele mai puternice pe plan mondial. Petrolul și gazul din Rusia și Iran sunt extrem de căutate (90% din petrolul iranian e cumpărat de China). Iar industriile de semiconductori și de microprocesoare ale Chinei (ca și multe alte ramuri industriale) sunt la cele mai înalte cote avute vreodată, în pofida sancțiunilor dure impuse de Occident. Pe ansamblu, China crește economic extrem de rapid, în ultimii 10 ani înregistrând o rată anuală dublă față de SUA.

În mod similar, Federația Rusă a depășit rata de creștere economică a tuturor statelor G7, inclusiv pe cea a Statelor Unite.

Un alt fapt extraordinar, foarte puțin mediatizat în Occident, este acela că China tocmai a lansat o alianță comercială de 25 de trilioane de dolari cu ASEAN și țările din Golf. Acordul a fost făcut în data de 27 mai 2025 la Kuala Lampur (capitala Malaeziei). America a fost din nou exclusă dintr-o afacere gigantică, ceea ce va zgudui ordinea globală.

Să remarcăm și că Sudul Global, BRICS, ASEAN și altele au creat noi coridoare comerciale esențiale, care aduc uriașe profituri și modifică rapid echilibrul de putere la nivel mondial

    Confruntarea politică

Dacă ne raportăm din nou la cele două câmpuri de atac majore (Ucraina și Iran) vizate de Occidentul globalist, din punctul de vedere al puterii de influență politică și diplomatică se poate constata că avantajul este din nou, în mod net, în avantajul BRICS.

În ceea ce privește atacul prin intermediari asupra Rusiei, după trei ani de aplicare a tuturor mijloacelor (sancțiuni, război, presiune mediatică și politică pe plan internațional), rezultatul este ZERO. Sau chiar contrar prognozelor inițiale, întrucât Rusia învinge.

În Orientul Mijlociu tocmai s-a demonstrat că Israelul NU mai este forța militară dominantă, așa cum a fost timp de decenii, cu ajutorul SUA. Pe această poziție de forță se situează acum Iranul. Deci notăm un alt eșec major al globaliștilor.

Este de asemenea extrem de important că alianțele Sudului Global cresc în putere pe zi ce trece, în timp ce imaginea Vestului se ruinează în mod accelerat. Liderii occidentali sunt percepuți nu doar în afara sferei lor de influență, ci chiar și în propriile lor țări, ca fiind continuatorii politicilor de colonizare, jefuire și exterminare a popoarelor libere și suverane ale lumii.

*

Pe plan financiar-bancar, BRICS avansează cu crearea unui sistem alternativ față de cel globalist, în pofida amenințărilor proferate de Trump. Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că utilizarea monedelor naționale în comerțul dintre statele partenere BRICS este în constantă creștere: „În 2024, ponderea în tranzacțiile noastre a rublei și a altor monede prietenoase pentru Rusia a fost de 90%”. Procentul este uriaș, și indică marginalizarea clară a dolarului american!

Merită să observăm și diferențele de rezultate din punctul de vedere al sistemelor de educație și învățământ, care reprezintă bazele viitorului. Și aici se constată comparativ că în timp ce Occidentul este devastat de ideologiile Woke și LGBT, în statele BRICS universitățile au atins un nivel de performanță spectaculos.

        Reacția SUA și a globalismului unipolar?

Președintele SUA, Donald Trump, amenință cu o taxă vamală suplimentară de 10% pentru orice țară care se aliniază politicilor BRICS „anti-americane”. El spune că BRICS a fost creat pentru a distruge dolarul american: „Nu vom pierde standardul. Dacă am pierde dolarul ca standard mondial, ar fi ca și cum am pierde un război mondial major. Nu am mai fi aceeași țară”. Soluția găsită? Tarife suplimentare de 100% pentru statele BRICS care urmăresc să submineze dolarul!

De asemenea, președintele Trump a declarat amenințător că va impune tarife vamale severe Rusiei dacă nu se încheie niciun acord de pace cu Ucraina în termen de 50 de zile.
Observăm că până și acest „ultimatum” de 50 de zile proferat de Trump asupra Rusiei și aliaților săi nu reprezintă decât rămășițele unei retorici de forță ce a dominat lumea în urmă cu câteva zeci de ani. Însă, așa cum subliniază tot mai mulți analiști, această manieră imperativă tinde să devină inoportună, lipsită de credibilitate și aproape hilară.

Trebuie să luăm aici în considerare și ipoteza că, dincolo de aparențe, președintele Trump este foarte conștient de ceea ce face. El pare mai degrabă nevoit să joace deocamdată un rol de lider incoerent, fiind în realitate (și în acest caz) doar o strategie de disimulare. Ipoteza este foarte probabilă întrucât este destul de evident că cel mai adesea efectele deciziilor lui Trump sunt de fapt contrare cu ceea ce pretinde în declarații, ceea ce este dificil să fie în mod sistematic o întâmplare.

Note bibliografice

1. Declaração do Rio de Janeiro, Fortalecendo a Cooperação do Sul Global para uma Governança mais Inclusiva e Sustentável, Rio de Janeiro, Brasil, 6 de julho de 2025, Ministério das Relações Exteriores Brasil, gov.br, https://www.gov.br/mre/pt-br/canais_atendimento/imprensa/notas-a-imprensa/declaracao-de-lideres-do-brics-2014-rio-de-janeiro-06-de-julho-de-2025
2. Idem.
3. Idem.
4. Mike Whitney, Here’s Proof That Israel Lost the War, The Unz Review, 28 iunie 2025, https://www.unz.com/mwhitney/heres-proof-that-israel-lost-the-war/?fbclid=IwY2xjawLlCBhleHRuA2FlbQIxMQABHvDKEqTi-ydeVUAQExIrCF3EXhDefPFoHR4DhyQdyTVgmi0McmDNy6cgPoOU_aem_-fSkI3R97QMDj1Z0KTy5VA