de Marcel Popovici
De câteva zile știrile presei centrale occidentale lansează un nou val de „optimism” privitor la conflictul din Ucraina: vin tancurile americane și germane, care vor întoarce decisiv soarta războiului!
Pentru cei cu memoria scurtă reamintesc că exact același entuziasm (criminal) deghizat în „grija pentru democrația ucraineană” a fost emanat de multe alte ori pe parcursul anului de război care aproape că a trecut. Au fost trimise peste 160 de miliarde de dolari pentru sprijinirea soldaților din Ucraina. Au fost trimise drone, experți, armament greu, tanchete, muniție… Au fost trimise faimoasele sisteme de atac cu rachete HIMARS, se pregătesc sistemele Patriot. Ca să nu mai vorbim de faptul că Ucraina este – conform declarațiilor oficiale – înarmată și antrenată intensiv de SUA/NATO nu doar din februarie 2022, ci de cel puțin opt ani!! Să luăm în calcul și miile de sancțiuni economice de toate tipurile posibile aplicate de SUA, UE și toți aliații lor împotriva Rusiei (cea mai sancționată țară din lume).
Și care a fost rezultatul acestor eforturi gigantice de a îngenunchea Federația Rusă? În anul 2022 Rusia a crescut financiar-economic, iar armata Rusiei a avansat devastator pe teritoriul Ucrainei și, spre disperarea atlantiștilor, nu pare să poată fi oprită de nimic!
Să mai clarificăm pe scurt un lucru. Cauzele conflictului de pe teritoriul Ucrainei nu au fost amorsate de ruși. Aceste cauze își au rădăcinile în extinderea ilegală a NATO spre Est (prin încălcarea înțelegerilor și tratatelor internaționale), în uciderea a peste 14.000 de ucraineni de etnie rusă într-o campanie de „purificare etnică” de tip nazist (și chiar cu trupe neonaziste!), precum și în transformarea Ucrainei încă din anii 1990 într-un avanpost al NATO prin care se pregătea învingerea definitivă a Federației Ruse.
Să revenim acum la tancurile americane și germane ce urmează a fi lansate peste aproximativ două-trei luni împotriva Rusiei. Trebuie spus că în pofida caracteristicilor lor speciale (aliaj foarte dur al carcasei blindate, capacitatea de a trage cu proiectile având cap radioactiv, mobilitate foarte rapidă, etc), ei bine, în ciuda acestor calități, rușii știu foarte bine cum să le distrugă și au mai făcut asta de multe ori înainte.
Deja toată presa din Rusia indică public toate vulnerabilitățile tancurilor Abrams și Leopard. Se știe precis unde și cum trebuie lovite. În plus, să ținem seama de proporții: americanii trimit 31 de tancuri, germanii trimit 14 tancuri, dar Federația Rusă are deja pe linia de contact 9.000 de tancuri!! Cât de mult credeți că vor conta cele 44 de tancuri faimoase ale Occidentului Colectiv în fața celor 9.000 de tancuri rusești aflate deja pe poziție?
Mai este un aspect extrem de important. Reluarea unui atac (aproape direct) din partea Germaniei asupra Rusiei are un catastrofal impact de imagine. Este larg perceput (mai ales în Rusia!) ca un fel de reactivare oficială a nazismului german. Rușii suferă încă enorm pentru faptul că în al Doilea Război Mondial Germania nazistă a ucis 27 de milioane de ruși într-un război infam de cucerire și exterminare. În 1990 URSS a acceptat să se retragă din RDG pentru că a primit multiple asigurări că NATO va ține sub control Germania și că NATO nu se va extinde „niciun inch” către Est! Putin a afirmat de nenumărate ori că Occidentul nu își respectă angajamentele și că rușii nu își mai fac iluzii.
O precizare utilă pentru cei care din ignoranță confundă URSS cu Federația Rusă de azi. URSS a fost înființată de bolșevicii khazari, care și-au păstrat ulterior o foarte mare influență inclusiv în mandatele lui Gorbaciov și Elțin. În anul 2000 Vladimir Putin a fost adus la conducere de patrioții ruși adevărați, care doreau să-și scape țara de agenții globaliștilor khazari și de oligarhii susținuți de aceștia pe teritoriul Rusiei. Delimitarea lui Putin de Mafia Khazară a devenit totală după lansarea operațiunii militare în Ucraina. Conducerea naționalistă a actualei Federații Ruse (numită Siloviki, „cei puternici”) este conștientă că are doar două alternative: fie Rusia este dezmembrată și integrată în „Noua Ordine Mondială”, fie se opune tăvălugului globalist și, prin alianță cu China, India, Iran și alte state suverane (care preferă să fie autocratice decât pseudo-democrații soroșiste), înființează o ordine internațională multipolară.
În concluzie: propaganda globalistă are nevoie să ofere încontinuu și sistematic maselor spălate pe creier motive să creadă că agenda „democrației” liberale avansează triumfătoare și că pentru apărarea „libertății” (de a fi sclavi), a „drepturilor omului” (LGBT și alte progresisme) ori a „idealurilor Noii Ordini Mondiale” (trans-umaniste și tiranice) orice efort sau chiar sacrificiu merită și chiar trebuie să fie făcut în aceste vremuri de „criză” (indusă). În ultimă instanță, masele de „oi” trebuie pregătite ideologic să meargă la luptă și eventual chiar să își dea viața pentru „valorile universale” pe care prea-iluminații de la Washington, Bruxelles sau Davos ni le explică zilnic cu atât de multă (și extrem de falsă) bunăvoință…
Comentează