Un studiu aprofundat al scenei politice românești scoate în evidență existența la acest moment a două mari curente ideologice opuse. Pe de o parte curentul pro NATO și UE format din PSD, PNL și USR, partide ce susțin cedarea suveranității României în mâinile birocraților de la Bruxelles și a marilor papușari globaliști de la Washington, adepții unei „noi ordini mondiale bazate pe reguli” (reguli numai de ei știute), propaganda lgbt, încurajarea emigrației și metisarea populației, distrugerea tradițiilor și religiei creștine.
De cealaltă parte, o mișcare tânără și tot mai puternică de opoziție la partidele tradiționale ce adună în jurul ei un bazin electoral conservator, suveranist, patriotic ce se opune Noii Ordini Mondial.
Conform studiilor sociologice, cele două mari curente își împart aproximativ în mod egal electoratul românesc la acest moment.Curentul anti-suveranist al partidelor tradiționale are un electorat stabil, bine definit și bine înrădăcinat în societatea românească fiind compus cu predilecție din profitorii sistemului și persoane care dacă nu sunt afectate în plan personal de politica iudeo-globalistă, nu conștientizează suferințele României profunde. Curentul suveranist – patriotic are un electorat încă în curs de consolidare, proces îngreunat de uriașa manipulare din societatea românească.
Alegerile din iunie au dovedit că nici 20% din cei 50-60% de potențiali votanți suveraniști se regăsesc în oferta partidelor AUR și SOS, în liderii lor George Simion și Diana Șoșoacă. Din păcate o mare parte din bazinul electoral suveranist, mai mult de jumătate, nu se regăsesc și nu se simt a fi reprezentați nici de Simion nici de Șoșoacă și acest fenomen a ieșit în evidență pe de-o parte prin numărul mare de voturi anulate la alegerile din iunie și pe de altă parte prin neparticiparea la vot a multor simpatizanti sau adepți ai suveranismului (doar jumătate din votanți s-au prezentat la urne la ultimele scrutine).
Acest fenomen de boicot la nivelul electoratului suveranist ne arată în mod evident că intelectualitatea și o parte din clasa medie pro suveranistă nu au avut pe buletinele de vot o opțiune convenabilă, convingătoare.
Din păcate în România încă nu există un partid suveranist – patriotic care să se adreseze cu predilecție clasei superioare a societății românești, un partid și un lider care să mobilizeze jumătatea de electorat patriotic ce așteaptă un alt fel de politică suveranistă, un alt fel de atitudine și comportament public.
Pentru ca ramura suveranist patriotică să poată deveni o forță politică reală și o alternativă la guvernare, este imperios necesară apariția unei a treia oferte politice patriotice, o grupare din care sa facă parte personalități publice apreciate de către societate, de înaltă calitate morală și intelectuală care să atragă la vot bazinul electoral suveranist din clasa medie și superioară.
Se vor crea astfel premizele formării unei potențiale alianțe suveraniste care să întrunească un procent mai mare de 50% și care să devină majoritară în Parlament, capabilă să dea viitorul prim ministru, un prim ministru de o calitate net superioară unor Orban, Câțu, Ciucă sau Ciolacu.
Din punct de vedere al alegerilor prezidențiale tendințele sunt asemănătoare.
Dacă pe ramura anti suveranistă avem 4 candidați (Ciucă, Ciolacu, Geoana, Lasconi) ce își vor împărți cele aproximativ 50 de procente, pe partea suveranistă avem azi doar doi candidați (Simion și Șoșoacă) ce împreună vor putea acumula doar o parte din electoratul suveranist, restul boicotând din nou alegerile, neregăsindu-se în niciuna dintre cele 2 oferte suveraniste.
Și în acest caz apare evidentă nevoia apariției unui lider suveranist de altă factură intelectuală și morală care să poată mobiliza la vot electoratul din clasa medie și superioară astfel încât bazinul electoral suveranist de aproximativ 50-60% să se prezinte la vot, să fie optimizat la maxim potențialul suveranist, iar matematica spune că dacă bazinul electoral anti suveranist se va împărți la patru candidați, iar cel suveranist la doar 3 candidați, șansele ca unul dintre candidații suveraniști să ajungă în turul doi sunt foarte mari.
În turul 2, o alianță a tuturor forțelor suveraniste, o coeziune și unitate națională ce ar redeștepta instinctele de supraviețuire a acestui popor vor putea produce surpriza de a aduce la conducerea României un președinte patriot care să nu mai slujească interesele dușmanilor și jefuitorilor României ci interesele poporului român.
Constatăm cu mâhnire că mult clamata unire a SOS și AUR, pe care și GpR a salutat-o prin Comunicatul 23, nu are aproape nici o șansă de realizare, cel puțin cu actualii lideri.
GpR afirmă și cu această ocazie că cine nu dorește și chiar împiedică unirea suveranistilor veritabili face „jocul Sistemului”, purtându-se precum adevărați „cai troieni ai Sistemului „.
In aceste condiții devine o necesitate adunarea de urgență a tuturor suveranistilor care, din diverse motive, nu s-au alăturat sau nu se pot alătura AUR sau SOS, într-o nouă grupare suveranistă în jurul unor personalități care au dovedit prin fapte că iubesc tara și poporul din care provin, că s-au opus minciunii globaliste propagate de Sistem prin mas media și prin liderii partidelor aflate la conducerea țării de 34 de ani.
De aceea susținem incercarea de coagulare a unui nou front suveranist pe care domnul Iuliean Horneț și partidul Românilor de Pretutindeni, a cărui președinte este, încearcă s-o facă prin conferința din 5 septembrie, unde sunt așteptați toți cei care au dovedit prin fapte că sunt „suveranisti nemascați”, și care nu se regăsesc în AUR și SOS.
Prin urmare, GpR susține necesitatea apariției unui nou front suveranist, în completarea AUR și SOS, formată din toate partidele care nu au aderat la/optat pentru AUR sau SOS și din independenții care nu au aderat la nici un partid, o miscare care să creeze premizele optimizării maximizând șansele ca România să se lepede de straiele ne-o marxisto – progresiste și la conducerea României să vină un președinte și un guvern de patrioți care să lucreze în interes național pentru reconstrucția și salvarea României în vremurile de cumpănă ce vor urma.
Grupul pentru Romania
31 august 2024
Facebook Comments
Comentează