de Teodor Bujor
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dorește să pună mâna pe toată puterea în stat. Se pare că ea urmează modelul lui Klaus Iohannis, președintele României, care nu a făcut nimic în primul mandat pentru că nu avea ”Guvernul lui”, iar acum, când îl are, e chiar și mai absent și ineficient. Iohannis s-a precipitat teribil pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 și a încurajat oamenii să iasă la vot, fără să mai țină cont de nicio „pandemie”. În mod similar, Maia Sandu insistă acum pe organizarea de alegeri anticipate în această vară, ceea ce nu are nicio legătură cu realitatea politică sau cu așa-zisa „criză medicală”.
Mesajul Maiei Sandu este tranșant: dați-mi toată puterea în republica afectată de pandemie, pentru că, în momentul în care voi avea toate pârghiile, ajutorul din Vest va copleși Moldova și va curge lapte și miere pe toate canalele! Remarcăm, de asemenea, cât de asemănător este acest mesaj pueril cu cel al lui Iohannis, de la ultimele alegeri din România.
Cert este că, din cauza Maiei Sandu, locuitorii din Republica Moldova nu au acces la vaccinul Sputnik V, care are „amprenta” Rusiei. Cei care vor să se vaccineze așteaptă în schimb „vaccinurile miraculoase” din Vest, dar care nu prea mai vin pentru că nu le ajung nici membrilor Uniunii Europene, unde competiția pentru vaccinuri este în toi. Așadar, ultima grijă a Bruxelles-ului este acum aceea de a trimite vaccinuri la Chișinău în condițiile în care statele membre acuză Comisia Europeană că a negociat atât de prost achiziția vaccinurilor încât UE a rămas codașă la vaccinare.
Cu toate acestea, în viitorul apropiat în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, la insistențele Maiei Sandu. Teoretic, aceasta va provoca un nou val de îmbolnăviri și o creștere a mortalității într-o țară deja grav afectată de pandemie. Din nou, se impune comparația cu România, unde președintele Iohannis a vrut alegeri cu orice preț, chiar și cu riscul creșterii numărului de cazuri de Covid 19. Scopul transparent al lui Iohannis a fost același: să aibă toată puterea în stat! Iar rezultatele dezastruoase pe toate planurile se văd cu ochiul liber…
Dar Maia Sandu este un alt fel de președinte. De exemplu, unul care refuză să călătorească în zonele din țară unde oamenii nu au votat-o. Plus că există un pretext serios în acest sens: șeful statului moldovean nu își poate risca sănătatea. În schimb, votanții trebuie să și-o riște pe a lor ca să aibă Maia Sandu alegeri și să dețină în sfârșit și guvernarea.
Gândind în paradigma „pandemiei”, nu există nici o modalitate de a evita ca, prin participarea la vot, multe persoane să nu se îmbolnăvească. Tocmai din acest motiv mulți cetățeni nu participă la vot exact de teama infectării, tot așa cum s-a întâmplat și la ultimele alegeri parlamentare din România.
Dar, paradoxal, există o cale de a rezolva această problemă în Republica Moldova, una pe care echipa lui Maia Sandu o evită chiar și la nivel de discuție. Votul prin poștă și votul electronic din SUA, cel care a oferit ”victoria” taberei democrate și liberale. Votul de la distanță e din ce în ce mai căutat în Vest, mai ales în condiții de pandemie, dar ar fi foarte util și pentru acei cetățeni moldoveni care muncesc în Rusia departe de orașe și de secțiile de vot, în șantierele răspândite prin vastul teritoriu rusesc, și care, astfel, ar putea și ei vota.
De aici apare întrebarea legitimă: de ce sfătuitorii Maiei Sandu se feresc de acest sistem de vot încurajat de Occident? O dată, pentru că responsabilitatea pentru alegeri îi revine președintelui Moldovei, ca șef al statului. Iar pentru pregătirea unor alegeri prin sistem electronic e nevoie de timp, pe care Maia Sandu nu îl are, pentru că ea este sub presiunea de a provoca alegeri cât mai repede, cât încă mai speră să le poată câștiga (ca și în România, dacă alegerile parlamentare se amânau pentru acest an, tabăra prezidențială ar fi fost învinsă în mod rușinos și dramatic).
Apoi, atenția acordată votului electronic din partea opoziției Maiei Sandu și a instituțiilor internaționale ar putea duce la rezultate nedorite pentru elitele liberale ale țării.
Dar, poate cel mai grav pentru tabăra Maiei Sandu, există un electorat tăcut și îndepărtat al moldovenilor aflați în Rusia, care se ridică la cifra de 300.000 de persoane. Culmea, Igor Dodon nu a reușit să îi mobilizeze la ultimele alegeri prezidențiale, astfel că, în timp ce la secțiile de vot din Rusia bătea vântul, cele din Occident, unde erau votanții Maiei Sandu, erau supraaglomerate (și se știe cât de „realist” și „informat” votează diaspora, s-a văzut acest lucru și în România!).
Oricum, planul era făcut dinainte, astfel că fuseseră trimise mai puține buletine de vot în toată Rusia decât la Londra sau în Italia.
Numai că, de atunci, lucrurile s-au mai schimbat în percepția publică. Este posibil ca, de această data, votanții moldoveni din Rusia să se mobilizeze, mai ales dacă pot vota de pe computerele aflate peste tot, chiar și aproape de locurile lor de muncă. Or Maia Sandu nu are nevoie de așa ceva.
Dar până la urmă, problema nu e cine și cum votează. Ci faptul că, în cazul următoarelor alegeri și a campaniei electorale aferente, dacă acestea nu se mută pe internet, vor îndepărta din exercițiul politic democratic o masă mare de cetățeni, pentru că Republica Moldova este una din țările cel mai dur lovite de pandemie. Iar pe cei pe care nu îi vor îndepărta, pe cei care vor participa fizic la campanie și la vot, îi vor supune riscului de îmbolnăvire și chiar de deces.
Sigur că procedurile democratice sunt esențiale în societate, și că alegerile trebuie ținute conform legii, dar totuși ele nu trebuie să ucidă! Votul prin poștă și cel electronic sunt o provocare pentru o țară ca Republica Moldova, dar e singura cale de a evita victimele și de a acorda posibilitatea de a vota unui număr cât mai mare de cetățeni. Sau brusc, marii susținători ai democrației occidentale nu mai sunt interesați de participarea cetățenilor la vot, ci doar de bifarea alegerilor și de preluarea cu orice preț a puterii, chiar și fără nici o susținere populară, cum s-a întâmplat și în România la ultimele alegeri?